Greenwashing-ul a devenit un fenomen global în 2023

Sustenabilitatea, neutralitatea, reducerea emisiilor de carbon, durabilitatea, protejarea planetei sunt doar câteva din multele sloganuri din rapoartele de sustenabilitate şi din campaniile publicitare ale unor mari companii din întreaga lume care au invadat anul trecut mediul virtual.

Unele ţări şi-au protejat cetăţenii împotriva acestui fenomen ce poartă numele de „greenwashing“, altele încă nu. În România orice companie poate declara orice în rapoartele de sustenabilitate pentru că ele nu sunt verificate de o autoritate competentă a statului, ci doar de către un „verificator independent“, care de cele mai multe ori nu verifică întreg raportul, ci doar un singur capitol din acesta, cum ar fi cel referitor la angajaţi. Altfel spus, la noi, o companie poate să pretindă că este sustenabilă numai pe baza propriilor evaluări, ceea ce ridică multe semne de întrebare referitoare la corectitudinea datelor prezentate. Mai grav este că o parte din aceste companii, nu numai din România, dar şi din alte ţări europene, care prezintă rapoarte de sustenabilitate false, incorecte sau exagerate nu încearcă să înşele astfel doar consumatorii, ci şi instituţii ale statului, bănci şi alte instituţii financiare.

Asia

În Asia au fost înfiinţate autorităţi de reglementare care au început să controleze afirmaţiile exagerate din anunţurile publicitare şi din raportările de sustenabilitate. În Europa de Vest greenwashing-ul a ajuns subiectul unor procese în sălile tribunalelor. Cu toate acestea, companiile sau rapoartele care mint consumatorii prezentându-le date false sau exagerate referitoare la măsurile pe care le-au luat, atât în campaniile publicitare, cât şi în raportările ESG (mediu, sustenabilitate și guvernanță), de cele mai multe ori nu plătesc amenzi, ci sunt doar obligate să-şi retragă afirmaţiile, anunţurile, postările de pe site-uri sau clipurile video înşelătoare.

Coreea de Sud a fost prima ţară din Asia care a amendat o companie pentru greenwashing. Firma, o mare companie energetică, susţinea o campanie publicitară în care pretindea că „produce gaze naturale fără dioxid de carbon“. Campania a fost interzisă, dar penalitatea aplicată de autorităţi a fost mai mult una simbolică, pentru că legea care incriminează greenwashing-ul în Coreea de Sud prevede o amendă maximă de 2300 de dolari americani.

Japonia, Australia și Singapore sunt alte câteva din țările asiatice care au stabilit linii directoare despre modul în care sectorul financiar poate evita greenwashing-ul în rapoartele de mediu, sociale și guvernanță (ESG). În Singapore, autorităţile au declarat că vor folosi inteligenţa artificială pentru a „elimina afirmaţiile nesigure“ şi a înfiinţat un organism special de supraveghere a reclamelor. Şi Australia şi-a înăsprit legislaţia privind declaraţiile legate de impactul asupra mediului, după ce a constatat o creştere spectaculoasă a campaniilor de marketing înşelătoare.

Gazul este cu 50% mai curat

Una dintre aceste campanii a fost cea a Asociației australiene de producție și explorare a petrolului, Australian Petroleum Production & Exploration Association (APPEA) lansată anul trecut sub sloganul „50% mai curat“. Într-una dintre reclame un muncitor în salopetă spunea: „Pe măsură ce Australia oprește cărbunele, gazul preia sarcina“, după care un alt muncitor afirma, referindu-se probabil la gaz: „Este cu 50% mai curat, așa că împreună cu sursele regenerabile reduce emisiile“.

Reclama a fost interzisă deoarece organul de supraveghere al reclamelor din Australia a stabilit că afirmația conform căreia gazul natural este „cu 50% mai curat“ nu a fost susținută obiectiv. „Este o declarație generală și înșelătoare că gazul este verde, când, de fapt, explorarea, extracția, transportul, procesarea și logistica gazelor sunt foarte dăunătoare pentru mediu și emit foarte multe gaze cu efect de seră – în special metan“, s-a specificat în declaraţia organizației non-profit „Comms Declare and Lock the Gate“ care a sesizat organul de supraveghere al reclamelor. Justificarea a fost suficientă pentru ca Justiţia să decidă anul trecut interzicerea primei reclame înşelătoare care face referire la mediu din Australia.

Până şi cărbunele a devenit sustenabil

După ce în noiembrie 2023 Asociația Mondială a Cărbunelui s-a rebrenduit după 38 de ani şi a devenit acum „FutureCoal“- Alianța Globală pentru Cărbune Durabil, observatorii s-au întrebat dacă nu cumva totul nu era decât o glumă proastă. Nu, nu era o glumă…

Preşedinta asociaţiei, Michelle Manook, a justificat includerea termenului de durabil în numele asociaţiei astfel: „Noul nume al asociaţiei noastre poate părea îndrăzneț pentru unii, dar pentru mulți este pur și simplu reprezentativ pentru realitatea cu care ne confruntăm. Contribuția totală a cărbunelui la societatea noastră modernă și la creșterea populației globale nu trebuie nici respinsă, nici neglijată. Cărbunele, această resursă critică, este un participant legitim atât la dezvoltarea economică, cât și la reducerea emisiilor“. Cât de „durabilă“ poate fi principala cauză a schimbărilor climatice şi până unde se poate ajunge cu minciuna s-au întrebat uimiţi toţi observatorii fenomenului global de greenwashing-ului.

Plantaţiile de palmieri sunt mai ecologice decât pădurile tropicale

Un videoclip prezentat la o întâlnire dintre reprezentanţii guvernului indonezian şi cei ai Uniunii Europene pentru oprirea defrişărilor i-a lăsat pe oficialii europeni cu gura căscată. În susţinerea videoclipului un înalt oficial, directorul executiv al Agenţiei al Agenției de Management al Fondului pentru Ulei de Palmier din Indonezia, a afirmat că „plantaţiile de palmieri sunt un absorbant de carbon mai puternic decât pădurile naturale pe care le-a înlocuit“. Declaraţia acestuia, asumată de guvernul indonezian, a blocat încercarea Uniunii Europene de a îngreuna exportul de ulei de palmier al celui mai mare producător din lume – Indonezia.

Toyota susţine electrificarea auto

Cea mai mare companie din Japonia a fost acuzată de observatorii pieţei auto că face o confuzie între vehiculele hibride, care funcționează în întregime pe benzină și nu obțin energie din surse nepoluante, şi vehiculele electrice şi că încearcă folosind „trucuri vechi“ să pară în campaniile de marketing o susţinătoare a electrificării în industria auto, investind miliarde de dolari în fabrici de producere a bateriilor pentru maşinile electrice.

Lufthansa protejează planeta

O campanie de publicitate pentru Lufthansa a fost interzisă în Regatul Unit pentru că a făcut afirmații înșelătoare despre eforturile companiei aeriene germane de a proteja planeta. Autoritatea britanică pentru standarde de publicitate (ASA) a declarat că nu există tehnologii viabile comercial în industria aviației care să susțină afirmația companiei Lufthansa că protejează viitorul lumii. În apărarea sa, Lufthansa – care s-a angajat să fie neutră din punct de vedere al emisiilor carbon până în 2050 și să îşi reducă la jumătate emisiile până în 2030 – a spus că sloganul este „deschis interpretării“ și a susținut că el nu ar putea fi perceput de consumatori ca pe o „promisiune absolută“ de a proteja planeta sau că avioanele sale nu au făcut rău. Cu toate acestea, ASA a interzis reclama şi a declarat că „mărcile din sectoarele cu emisii mari de carbon nu ar trebui să facă afirmații care să ofere consumatorilor o impresie falsă despre planurile pe care nu le pot fundamenta“.

Austrian Airlines asigură un zbor neutru din punct de vedere al emisiilor de carbon

Filiala austriacă a companiei Lufthansa, Austrian Airlines, a fost forțată să dedice o secțiune mare a paginii de pornire a site-ului web pentru a face public faptul că a fost recent găsită vinovată de „greenwashing“ după ce a afirmat că operează un zbor neutru din punct de vedere al emisiilor de CO₂ folosind „100% combustibil pentru aviație sustenabil“.

Combustibilul pentru aviație sustenabil (SAF) ar putea fi una dintre principalele modalități prin care companiile aeriene vor încerca să-şi reducă în anii următori emisiile de gaze cu efect de seră dăunătoare. Dar SAF este în prezent foarte scump, iar reglementările din multe țări obligă companiile aeriene să amestece SAF cu combustibilul obișnuit folosit în aviaţie.

De fapt, în Austria, reglementările tehnice prevăd că liniile aeriene pot folosi SAF numai dacă acesta este adăugat într-o propoţie de doar 5%, iar restul rămâne în continuare combustibilul clasic – kerosenul. Drept urmare, era imposibil din punct de vedere tehnic ca Austrian Airlines să opereze un zbor neutru din punct de vedere al emisiilor de CO₂ cu 100% SAF.

Austrian Airlines a făcut afirmația „zbor neutru din punct de vedere al emisiilor de CO₂“ într-un anunț online pentru zborurile de la Viena la Veneția de anul trecut, fapt ce a dus la înaintarea unui plângeri de către ong-ul austriac de protecție a consumatorilor, VKI, care a acuzat transportatorul național de „greenwashing“ din cauza acestei afirmații.

Şi Organizaţia Naţiunilor Unite a constatat o creştere alarmantă a cazurilor de greenwashing. „De la adoptarea Acordului de la Paris în 2015, un număr tot mai mare de companii s-au angajat să își reducă emisiile de gaze cu efect de seră la zero net – un nivel în care orice emisii rămase ar fi absorbite de păduri sau de oceane .Totuşi, aceste afirmații se bazează adesea pe planuri discutabile care includ compensarea emisiilor şi „insetting-ul“ (Insetting se referă la finanțarea proiectelor de protecție a climei de-a lungul lanțului valoric al unei companii, care reduc sau sechestrează în mod demonstrabil emisiile și, prin urmare, au un impact pozitiv asupra comunităților, peisajelor și ecosistemelor asociate lanțului valoric – n.r.), mai degrabă decât reducerea reală a acestora. Ca atare, transparența și integritatea unor astfel de afirmații rămân extrem de scăzute și riscă să creeze un eșec în acțiunile urgente privind schimbările climatice“, se spune într-un comunicat publicat recent de ONU sub titlul „Greenwashing – tacticile înșelătoare din spatele revendicărilor de mediu“.

Enumerarea cazurilor de greenwashing constatate anul trecut în lume poate continua. Dar nu numărul acestora este important pentru ţara noastră, cât urgentarea înfiinţării unui organism specializat, eventual de stat, care să verifice atât reclamele înşelătoare referitoare la mediu, cât şi corectitudinea raportărilor ESG şi a celor de sustenabilitate, o afacere care a prosperat enorm în ultimii ani în România. Pentru că, până când va fi înfiinţat un astfel de organism, orice raportare de sustenabilitate a oricărei companii, oricât ar fi ea de mare, nu ar trebui să fie luată prea mult în considerare.● Matei Dumitru