Pentru Bacău cea mai mare problemă de mediu o reprezintă halda de fosfogips de la fosta fabrică de îngrăşăminte Sofert. Pe 5 ianuarie a.c. la sediul Agenției pentru Protecția Mediului Bacău a avut loc întrunirea comisiei de analiză tehnică pentru demararea procedurilor de ecologizare a acestui depozit de deşeuri periculoase. La şedinţă a participat şi ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Mircea Fechet, originar din oraşul Bacău.
Pentru iniţierea procesului de ecologizare a haldei de fosfogips a fost necesară trecerea terenului aferent în proprietatea statului și în administrarea Administrației Fondului pentru Mediu, instituţie care a depus la data de 16.11.2023 solicitarea de emitere a acordului de mediu pentru proiectul „Închidere și reabilitare depozit de deșeuri industriale periculoase de fosfogips Sofert Bacău“.
În cadrul şedinţei, ministrul Mircea Fechet a declarat: „Astăzi suntem mai aproape ca oricând de momentul care va marca închiderea unui capitol negru din istoria Bacăului și a României. În România există 31 de depozite de deșeuri industriale periculoase şi nepericuloase din cauza cărora plătim amenzi. Depozitul de deșeuri industriale periculoase de fosfogips Sofert Bacău se întinde pe 16 hectare pentru care plătim 18.000 de euro/zi. Mă bucur că am reușit astăzi să particip la ședința comisiei de analiză tehnică din cadrul APM Bacău, unde urmează să se emită acordul de mediu pentru proiectul de ecologizare a acestui depozit, care nu înseamnă doar faptul că acesta nu va mai polua în continuare, ci și faptul că statul român va plăti mai puţine penalități, mai puține amenzi“.
Închiderea depozitului de la Sofert Bacău se va face până în anul 2027. Pe suprafaţa sa, după ce va fi ecologizat, nu se va desfăşura în viitor nicio activitate, perimetrul haldei urmând să fie îngrădit şi pus sub observaţie pe o perioadă de 30 de ani.
Fosfogips-ul este un deşeu considerat periculos din cauza radioactivității sale slabe cauzate de prezența uraniului (U), toriului (Th) și a izotopilor lor: radiu (Ra), radon (Rn) și poloniu (Po). Pe de altă parte, fosfogipsul include mai multe componente valoroase – sulfați de calciu și elemente precum siliciu, fier, titan, magneziu, aluminiu și mangan.
În România existau după 1989 patru mari depozite de fosfogips la: Turnu Măgurele (68,5 ha), Valea Călugărească (56 ha), Năvodari (48 ha) şi Bacău (20 ha). Dintre acestea, pe lista depozitelor de deşeuri periculoase care nu au fost închise până în prezent au rămas doar două: depozitul de fosfogips de la Turnu Măgurele care a aparţinut combinatul chimic SC Donau Chem SRL şi cel de la Bacău al fostului combinat Sofert SA.● ecologic