Ministerului Mediului a pus în dezbatere publică un proiect de ordonanță de urgență care dacă va fi aprobat în forma propusă va face ca becurile fluorescente și tuburile de neon ce conțin mercur și alte substanțe periculoase să ajungă la gropile de gunoi sau pe câmpuri, în loc să fie colectate și tratate corespunzător. Este de neînțeles ce urmărește prin acest act normativ instituția națională care ar trebui să fie garantul protecției mediului în România, nu doar un colector de taxe și penalități.
Pe site-ul Secretariatului General al Guvernului a apărut un draft de OUG pentru modificarea și completarea OUG nr. 196/2005 privind Fondul pentru Mediu. Pe lângă alte modificări urgente mai există un subiect presant, și anume uniformizarea contribuțiilor plătite de către producătorii de echipamente electrice și electronice, desființându-se astfel separarea țintei pentru categoria 3 (lămpi). În legislația actuală sunt stabilite două tipuri de contribuții pentru neîndeplinirea țintei de colectare a deșeurilor de echipamente electrice și electronice (DEEE): una de 20 lei/kg la categoria 3 (lămpi) și una de 4 lei/kg la categoriile 1, 2, 4, 5 și 6 conform OUG nr. 5/2015.
Mercurul și efectele lui
Categoria 3 (lămpi) este o categorie de deșeuri periculoase cu impact major asupra mediului și sănătății populației, ca atare este imperios necesar ca acestea să fie colectate separat de restul DEEE-urilor. O parte importantă din fluxul de deșeuri din categoria 3 include tuburi fluorescente, becuri economice și becuri cu descărcare în gaze, iar toate acestea conțin mercur, un element extrem de toxic. Mercurul produce afecțiuni neurologice și alte probleme de sănătate, foarte grave în special la copiii nenăscuți și la sugari. De asemenea, mercurul poluează solul și apele, având efecte de lungă durată și extrem de greu reversibile.
Convenția de la Minamata privind mercurul adoptată la nivelul UE în 2017 prevede măsuri speciale care să garanteze o depozitare intermediară a acestui element și a compușilor săi, precum și reguli speciale de gestionare a deșeurilor de mercur în mod ecologic rațional.
Directiva europeană 2012/19/UE privind deșeurile de echipamente electrice și electronice prevede și ea un tratament special pentru deșeurile periculoase, mai ales pentru cele care conțin mercur. La art. 5 alin. 1, (colectarea separată) se precizează următoarele: „statele membre adoptă măsurile necesare pentru reducerea la minimum a eliminării DEEE sub formă de deșeuri municipale nesortate pentru a asigura tratarea corectă a tuturor DEEE colectate și pentru atingerea unui nivel ridicat de colectare separată a DEEE în ceea ce privește echipamentele de transfer termic care conțin în special și prioritar substanțe care depreciază stratul de ozon, gaze fluorurate cu efect de seră, lămpile fluorescente care conțin mercur, panourile fotovoltaice și echipamentele de mici dimensiuni prevăzute la categoriile 5 și 6 din anexa III“.
Un flux costisitor
Ținta de colectare diferențiată prin separarea nivelului penalităților pentru necolectarea echipamentelor din categoria 3 este esențială pentru a asigura colectarea separată a acestor echipamente.
Lămpile constituie o categorie aparte nu numai pentru că sunt deșeuri periculoase, ci și pentru că au dimensiuni și greutăți mai mici (în medie sub 100 grame, comparativ cu 9 kilograme la categoria 4, respectiv 800 grame la categoria 5), sunt casante și foarte ușor de eliminat în mod neconform, la coșul de gunoi. În plus, dimensiunile și greutățile mici fac colectarea mult mai costisitoare față de alte DEEE, greutatea medie per ridicare fiind foarte mică (aproximativ 40 kilograme). Și tratarea lor este costisitoare, dat fiind procesul tehnologic special pentru extragerea mercurului, respectiv depozitarea lui conformă. În plus, în urma procesului de tratare nu rezultă fracții cu valoare economică, cum este cazul la echipamentele care conțin cantități semnificative de metal. Nu întâmplător penalitatea pentru necolectarea aferentă categoriei 3 este semnificativ mai mare decât la celelalte categorii: aceasta este direct proporțională cu costul efectiv al colectării și reciclării lămpilor, considerabil mai mare decât la celelalte categorii. Așadar, categoria 3 (lămpi) este o categorie dificilă și costisitor de colectat și reciclat, separarea de facto a țintei fiind singurul stimulent real pentru colectarea acestor deșeuri.
Concurență și poluare
Separarea acestui flux de restul DEEE-urilor a dus la colectarea a peste 400 tone deșeuri din categoria 3 doar în 2019, conform datelor Agenției Naționale pentru Protecția Mediului prezentate în Raportul anual privind starea mediului din 2020. Așadar, 400 tone deșeuri de lămpi nu au ajuns pe câmpuri sau la gropile de gunoi și cele aproximativ 20 kilograme de mercur pe care le conțineau nu au contaminat solul și apele.
În cazul adoptării OUG în forma publicată acum spre consultare publică, cu uniformizarea penalităților pentru toate categoriile de DEEE – ceea ce implică de facto o țintă comună pentru toate – rezultatul imediat va fi o scădere dramatică a colectării separate pentru categoria 3 (lămpi). OTR-urile care se ocupă de DEEE, 20 la număr în acest moment, sunt într-o competiție directă care se manifestă prin tarifele practicate pentru gestionarea DEEE. Cu un cost mediu de colectare/reciclare pe kilogram de cinci ori mai mare față de cel al echipamentelor nepericuloase de mari dimensiuni (de exemplu mașini de spălat), categoria 3 nu este sustenabilă într-un mediu concurențial nereglementat. În absența unei ținte separate, orice OTR care vrea să supraviețuiască pe piață va înceta imediat să colecteze deșeuri din această categorie, compensând ținta de colectare cu categorii facile. Ca urmare, deșeurile din categoria 3 necolectate vor ajunge să polueze solul și apele, cu consecințe pe termen lung, greu reversibile.
Asociația Recolamp este specializată în colectarea deșeurilor provenite din echipamente de iluminat și are ponderea cea mai mare de colectare la această categorie din totalul raportat la nivel național: în 2021 a colectat 591 tone de echipamente din categoria 3, cu aproape 50% mai mult decât cantitatea colectată raportată pentru întreaga țară în 2019. Cum? Prin infrastructura proprie de colectare, prin proiectele de conștientizare, prin campaniile de colectare la nivel local și prin devotamentul investit în această activitate. Toate acestea riscă să devină o amintire în cazul adoptării OUG în forma propusă, deoarece este evident că în lipsa unei ținte separate pentru categoria 3, toate celelalte (numeroase) OTR-uri, nespecializate în colectarea lămpilor, vor alege să colecteze deșeuri mai accesibile și cu costuri considerabil mai mici, oferind astfel tarife de gestionare mai mici.
Unificarea țintelor duce la poluare
Dacă s-ar analiza datele raportate de toate OTR-urile s-ar vedea că nu suntem departe de țintă (83,46% în 2019, conform raportului ANPM). De altfel, controlul efectuat de Administrația Fondului pentru Mediu pentru verificarea îndeplinirii țintei de colectare aferente anului 2020 a constatat că foarte puține OTR-uri nu au atins obiectivul. Colectarea pentru categoria 3, cu excepții puțin notabile, a fost și ea în parametri, stimulul principal fiind – cu riscul de a ne repeta – legislația existentă. În aceste condiții nu înțelegem necesitatea operării modificărilor propuse în sensul unificării contribuțiilor pentru toate categoriile de DEEE (și implicit unificarea țintelor, care poate avea numai consecințe nefaste pentru mediu prin creșterea poluării cu mercur, așa cum am explicat) și nici urgența acestor revizuiri.
Dorim să subliniem încă o dată că o legislație unitară și coerentă este de natură să sprijine toți factorii implicați în gestionarea deșeurilor provenite din echipamentele electrice și electronice pentru îndeplinirea țintelor de colectare și reciclare asumate de România prin Tratatul de Aderare, dintre care cele din categoria 3 (lămpi) reprezintă o categorie de importanță deosebită în spiritul și litera Directivei europene 2012/19/UE.
Simona Vaida,
Public Affairs Manager
Asociația Recolamp
