Reprezentanţii ţărilor membre ale UE nu au reuşit să ajungă la un acord cu privire la propunerea Comisiei Europene de a prelungi autorizaţia pentru glifosat pentru încă zece ani, Franţa abţinându-se, ceea ce va duce la un nou vot în noiembrie cu privire la soarta controversatului erbicid, a transmis AFP.
Comisia Europeană propunea reînnoirea autorizaţiei până în decembrie 2033, după ce un raport al unui organism european de reglementare a concluzionat că nivelul de risc nu justifică interzicerea acestei substanţe.
În cadrul unui vot cu uşile închise al reprezentanţilor statelor membre în cadrul unui comitet tehnic, majoritatea calificată necesară pentru validarea textului – adică 15 din cele 27 de state membre, reprezentând cel puţin 65% din populaţia europeană – nu a fost atinsă, a anunţat executivul european.
În timp ce o serie de ţări din sudul şi estul Europei sprijină propunerea Comisiei, Austria şi Luxemburg au indicat că vor vota împotriva acesteia. Şi, ca urmare a diviziunilor din cadrul coaliţiei aflate la putere la Berlin, Germania a anunţat că „nu va accepta“ prelungirea autorizaţiei. În cele din urmă, Belgia şi Ţările de Jos au declarat că se vor abţine. la rândul său, Franţa s-a abţinut, a declarat pentru AFP ministrul agriculturii, Marc Fesneau.
„Am spus de la început că propunerea Comisiei, în forma actuală, de 10 ani fără condiţii, nu corespunde traiectoriei” decise de Franţa în urmă cu mai mulţi ani, care este de a “restricţiona utilizarea atunci când există alternative pentru a se asigura că se utilizează mai puţin glifosat“, a explicat el.
În calitate de principală putere agricolă a UE, Franţa solicită ca abordarea sa să fie “armonizată la nivel european” pentru a evita concurenţa neloială.
Bruxelles şi-a modificat propunerea, dar „doar într-un mod extrem de cosmetic, demonstrând puţină voinţă de a avansa în ciuda faptului că nici Franţa, nici Germania nu susţin textul“, a regretat eurodeputatul Macron Pascal Canfin.
Opinia Autorităţii Europene pentru Siguranţa Alimentară (EFSA) lasă „suficiente zone gri pentru a ridica întrebări (…) trebuie, prin urmare, să restricţionăm utilizarea ori de câte ori este posibil şi să ne dăm mijloacele necesare pentru a face acest lucru“, susţine el. Şi aceasta ar trebui făcut în paralel cu proiectul de legislaţie europeană care stabileşte obiective obligatorii de reducere a pesticidelor, aflat în prezent în curs de negociere.
Actuala autorizaţie pentru glifosat în UE, reînnoită în 2017 pentru cinci ani şi apoi prelungită pentru încă un an, expiră la 15 decembrie.
După eşecul din 13 octombrie a.c. se va organiza un alt vot la jumătatea lunii noiembrie. Până atunci, Comisia îşi poate modifica propunerea în orice moment. Dar, dacă în continuare nu va exista o majoritate suficientă pentru a o susţine, executivul european va putea decide singur prelungirea autorizaţiei – doar o majoritate calificată a statelor care se opun textului putând să o blocheze.
Glifosatul, ingredientul activ din mai multe erbicide, a fost clasificat în 2015 ca fiind „probabil cancerigen“ de către Agenţia Internaţională pentru Cercetarea Cancerului din cadrul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii.
Pe de altă parte, în luna iulie, EFSA a indicat că nu a identificat „domenii critice de îngrijorare“ pentru oameni, animale sau mediu care să împiedice autorizarea erbicidului.
În cazul în care substanţa activă este aprobată la nivelul UE, fiecare stat membru rămâne responsabil pentru autorizarea produselor care conţin glifosat, stabilind regulile de utilizare în funcţie de culturi, condiţii climatice şi specificităţi geografice.
În cadrul strict al criteriilor stabilite de UE, acestea ar putea restricţiona utilizarea în funcţie de efectele potenţiale asupra mediului şi a biodiversităţii, de evaluarea altor componente ale erbicidelor şi de expunerea consumatorilor la „reziduuri“, asigurând în acelaşi timp protecţia apelor subterane.• Agerpres
