România a devenit, timp de trei zile, un laborator pentru specialiști europeni interesați de una dintre transformările majore care se conturează la intersecția dintre agricultură, energie, construcții și economie circulară: folosirea biomasei agricole și a resurselor organice nu doar ca deșeuri sau produse secundare, ci ca materii prime pentru energie regenerabilă, materiale de construcții și soluții de captare a carbonului.
În perioada 2–4 iunie 2026, reprezentanții proiectului european Agro Building Carbon – ABC, derulat prin programul Interreg Europe 2021–2027, au participat la cea de-a treia vizită interregională de schimb de experiență, organizată la București și în mai multe zone ale țării. Scopul a fost identificarea unor modele concrete prin care agricultura, bioeconomia și economia circulară pot contribui simultan la reducerea emisiilor și la dezvoltarea unor noi activități economice.
Proiectul ABC pleacă de la o idee care începe să capete tot mai multă greutate în politicile europene: agricultura nu trebuie privită exclusiv ca sursă de hrană, ci și ca furnizor de materii prime regenerabile și ca sector capabil să stocheze carbon. Paiele, cânepa, resturile vegetale sau alte tipuri de biomasă pot intra în lanțuri economice noi, de la materiale bio-based pentru construcții până la energie regenerabilă, în timp ce practicile agricole adaptate pot contribui la refacerea solurilor și la captarea carbonului. Proiectul urmărește tocmai îmbunătățirea politicilor regionale pentru dezvoltarea unor asemenea lanțuri valorice și pentru integrarea unor mecanisme de certificare a captării carbonului.
Genesis Biopartner, unul dintre exemplele românești prezentate europenilor
Unul dintre punctele importante ale vizitei a fost Genesis Biopartner, unde participanții au analizat tehnologiile prin care biomasa agricolă și deșeurile organice biodegradabile pot fi transformate în energie regenerabilă. Vizita a pus în evidență o componentă esențială a bioeconomiei: capacitatea de a transforma un flux care, în mod tradițional, generează costuri de eliminare într-o resursă energetică.
Exemplul este relevant mai ales într-o perioadă în care companiile alimentare, fermele și industria agroalimentară caută soluții pentru reducerea cantităților de biodeșeuri eliminate și, în același timp, pentru diminuarea dependenței de energia convențională. Digestia anaerobă permite recuperarea energiei din materia organică, iar digestatul rezultat poate reintra, în anumite condiții, în circuitul agricol, închizând astfel o parte din bucla economiei circulare.
Vizita delegației ABC la Genesis Biopartner arată că experiența acumulată în România în domeniul biogazului poate deveni relevantă și pentru alte regiuni europene care caută modele funcționale de integrare a agriculturii cu energia și gestionarea resurselor.
Agricultura regenerativă, a doua direcție analizată
Programul nu s-a limitat însă la valorificarea energetică a biomasei. La Agri Sol și la ferma lui Tudor Marian, participanții au analizat practici de agricultură regenerativă menite să îmbunătățească sănătatea solului, să crească stocarea carbonului și să utilizeze mai eficient resursele disponibile în exploatație.
În județul Giurgiu au fost prezentate și tehnologii de lucrări minime ale solului utilizate în producția cerealieră la scară mare. Acestea urmăresc reducerea intervențiilor mecanice, protejarea structurii solului și diminuarea emisiilor asociate lucrărilor agricole, fără eliminarea obiectivului esențial al fermierului: menținerea productivității.
Este probabil cea mai importantă concluzie desprinsă din vizită. Tranziția către o agricultură cu emisii mai reduse nu poate fi construită doar prin obiective climatice și noi obligații administrative. Ea trebuie să funcționeze economic pentru fermier.
Iar agricultorii români le-au transmis partenerilor europeni tocmai această problemă. Creșterea prețurilor carburanților, îngrășămintelor, produselor pentru protecția plantelor și altor inputuri a mărit puternic presiunea asupra exploatațiilor agricole, iar introducerea unor cerințe suplimentare poate deveni greu de susținut dacă beneficiile economice nu sunt suficient de clare.
O problemă mai gravă decât tehnologia: cine va mai face agricultură?
Discuțiile purtate cu Clubul Fermierilor Români au scos în evidență o altă vulnerabilitate, poate chiar mai serioasă pe termen lung decât lipsa tehnologiilor: îmbătrânirea populației agricole. Potrivit informațiilor prezentate delegației, 44,3% dintre fermierii români au peste 65 de ani, în timp ce doar 12% au mai puțin de 45 de ani. În același timp, reprezentanții organizației au atras atenția asupra nivelului redus de integrare a serviciilor digitale din România.
Din acest motiv, bioeconomia nu poate fi redusă la instalații, materiale inovatoare sau tehnologii agricole. Ea presupune și pregătirea unei noi generații de antreprenori rurali capabili să lucreze cu date, să gestioneze riscuri, să acceseze finanțări și să identifice noi surse de venit.
Participanților le-a fost prezentat programul „Antreprenor în Agricultura 4.0”, prin care fermierii dobândesc competențe de management, digitalizare și administrare a riscurilor. Peste 110 fermieri absolviseră programul la momentul vizitei.
De la livezi la economie circulară
Un alt exemplu analizat a fost Roman Nurseries – Cherry Paradise, unde producția pomicolă este asociată cu valorificarea resturilor vegetale și cu activități de turism rural. Modelul ilustrează posibilitatea diversificării veniturilor unei ferme și a reutilizării biomasei rezultate din activitatea agricolă, cu beneficii atât pentru sol, cât și pentru economia locală.
Acesta este, de fapt, firul care leagă toate exemplele prezentate delegației europene: transformarea resurselor locale în valoare economică.
Într-o economie liniară, resturile vegetale, biodeșeurile sau anumite produse secundare sunt privite în principal prin prisma costurilor de gestionare. Într-o bioeconomie circulară, aceleași fluxuri pot deveni energie, fertilizanți organici, materiale sau materii prime pentru alte industrii.
România are exemple. Problema este transformarea lor într-un sistem
Vizita proiectului ABC arată că România nu duce lipsă de inițiative interesante. Există companii care valorifică deșeurile organice pentru producerea de energie, ferme care testează agricultura regenerativă, exploatații care reduc lucrările solului și antreprenori care încearcă să valorifice biomasa în interiorul propriilor modele de afaceri.
Marea provocare rămâne însă trecerea de la exemple individuale la o politică economică coerentă. Partenerii ABC au constatat inclusiv că regulile pentru înființarea exploatațiilor agricole și obținerea certificărilor diferă considerabil între statele membre, ceea ce poate conduce la condiții de concurență inegale pentru fermieri.
Mai mult, proiectul încearcă să creeze legătura dintre sectoare care până acum au funcționat în mare parte separat: agricultura produce biomasă, industria poate utiliza sau procesa această biomasă, sectorul energetic o poate transforma în energie, iar construcțiile pot deveni o piață pentru materiale provenite din resurse agricole.
În spatele unei asemenea abordări se află o schimbare mult mai profundă: carbonul, biomasa și deșeurile organice încep să capete valoare economică. Iar pentru România, care dispune de una dintre cele mai mari suprafețe agricole din Uniunea Europeană și de cantități importante de biomasă și reziduuri organice, dezvoltarea unor asemenea lanțuri valorice ar putea transforma o obligație de mediu într-o oportunitate de investiții, energie și dezvoltare rurală.
Vizita ABC a arătat că unele dintre soluții există deja. Următorul pas, mult mai dificil, este ca acestea să nu rămână simple exemple de bune practici vizitate de delegații europene, ci să devină parte din economia reală.• ecologic
