OPP REMAT a trimis ministrului Mediului, Apelor şi Pădurilor o scrisoare deschisă prin care solicită o serie de clarificări şi luarea de urgenţă a unor măsuri extrem de necesare pentru buna funcţionare a societăţilor care se ocupă de gestionarea deşeurilor.•
În atenţia domnului Mircea Fechet, ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor
Stimate domnule ministru,
Prin prezenta, Organizaţia Patronală şi Profesională REMAT – OPP REMAT, cu sediul în Municipiul Bucureşti, Str. Intrarea Căluşei nr.4, reprezentată de Dl. Cristian-Paul Dumitru în calitate de preşedinte, cu un număr de 50 membri, operatori economici colectori şi/sau valorificatori de deşeuri, care au o cifră de afaceri globală la sfârşitul anului 2022 de peste 700 milioane euro, cu peste 10.000 de angajaţi, având reprezentativitate la nivel naţional, afiliată la Confederaţia Europeană a Industriilor de Reciclare (EuRIC) şi Biroul Internaţional al Reciclării (BIR) – Bruxelles, vă supunem supunem dezbaterii următoarele subiecte de o importanţă deosebită pentru industria noastră, astfel:
(i) Introducerea posibilităţii editării şi gestionării în format electronic a documentelor de însoţire a deşeurilor, respectiv Formularele pentru aprobarea transportului deşeurilor, reglementate prin Hotărârea nr. 1061 din 10 septembrie 2008 privind transportul deşeurilor periculoase şi nepericuloase pe teritoriul României, cu modificările şi completările ulterioare. Totodată, în concordanţă cu aceste modificări este necesară şi modificarea situaţiilor privind evidenţa gestiunii deşeurilor, care să poată fi realizată tot în format electronic;
În contextul actual, când pe de o parte, toate aplicaţiile informatice de evidenţa contabilă sau gestiune stocuri emit în format electronic documente cu privire la gestiunea deşeurilor, precum şi faptul că atât la Administraţia Fondului pentru Mediu, cât şi la Agenţia Natională pentru Protecţia Mediului se fac raportări periodice în format electronic pentru aceste informaţii, propunem ca Formularele pentru aprobarea transportului deşeurilor, registrele şi situaţiile cu privire la gestiunea deşeurilor să se poată realiza şi în format electronic, pe lângă cel letric deja reglementat. Aceste modificări pot uşura activitatea operatorilor economici şi vin în sprijinul organelor de control care oricând pot avea acces mult mai facil la toate informaţiile atât la sediul celor verificaţi, cât şi în timpul transportului de deşeuri.
(ii) Fluidizarea activităţii de control a reprezentanţilor Gărzii Naţionale de Mediu în ceea ce priveşte transferul de deşeuri
1. Eliminarea obligativităţii ca pentru operaţiunile de transfer de deşeuri, doar pentru export şi tranzit, trecerea frontierei de stat să se realizeze prin punctele stabilite prin Ordinul nr. 831 din 8 aprilie 2022 privind stabilirea punctelor de trecere a frontierei de stat pentru transferurile de deşeuri şi mărfuri/bunuri second-hand, cu modificările şi completările ulterioare, acestea putându-se realiza prin orice punct vamal.
Considerăm că trebuie să existe un control strict al importului de deşeuri în România, import realizat doar în vederea valorificării acestora, astfel este necesară o evidenţă informatică riguroasă. Nu acelaşi lucru se justifică pentru operaţiunile de export şi tranzit deşeuri, pentru care fiecare operator economic care realizează aceste operaţiuni răspunde până la destinaţie în faţa autorităţilor competente de pe teritoriul statelor respective, orice alte raportări şi/sau condiţionări fiind, pe de o parte, o birocratizare a activităţii Gărzii Naţionale de Mediu, Autorităţii Vamale, Poliţiei de Frontieră, iar pe de altă parte lipsite de efect, deoarece responsabilitatea cu privire la realizarea transferului de deşeuri revine în totalitate celui care a organizat transferul. Nu în ultimul rând, obligativitatea de a utiliza doar punctele de trecere a frontierei de Stat, stabilite prin Ordinul nr. 831/2022, în cazul operatiunilor de export şi tranzit, nu face decât să îngreuneze activitatea de transport deşeuri, de control vamal şi aglomerarea punctelor de trecere frontieră, cu consecinţe deosebite în ceea ce priveşte poluarea generată de emisii provenite de mijloacele de transport.
2. Eliminarea obligativităţii ca pentru toate operaţiunile de transfer deşeuri să se realizeze controlul de specialitate al Gărzii Naţionale de Mediu (GNM);
În practică, în anumite judeţe, controlul de specialitate al Gărzii Naţionale de Mediu se realizează pentru fiecare transport care face obiectul transferului de deşeuri, fără o solicitarea de la Poliţa de Frontieră, fie în punctele de trecere a frontierei de Stat, fie pe amplasamentul operatorului economic care a organizat transferul de deşeuri (în special în cazul exporturilor de deşeuri).
(iii) Necondiţionarea desfăşurării activităţii de gestionare a deşeurilor de echipamente electrice şi electronice, respectiv emiterea actului de reglementare pentru această activitate de încheierea unor contracte cu producătorii de EEE sau organizații colective ale acestora
În Parlamentul României, Camera Deputaţilor – Comisia pentru mediu şi echilibru ecologic, se află în dezbatere Proiectul de Lege pentru aprobarea OUG nr. 5/2015 privind deşeurile de echipamente electrice şi electronice (Plx 451/2015), unde au fost înaintate propuneri cu privire la condiţionarea emiterii autorizaţiei/autorizaţiei integrate de mediu pentru activitatea de colectare/tratare/valorificare a deşeurile de echipamente electrice şi electronice de încheierea unor contracte cu producătorii de EEE sau organizaţii colective ale acestora.
„Art. 25 (alin. 1-5)
(1) Operatorii economici efectuează operațiuni de tratare a DEEE numai dacă deţin autorizaţie de mediu, potrivit prevederilor art. 34 din OUG nr. 92/2021.
Propunere ProDEE; APDETIC; GREENWEEE; RECOLAMP; ECOTIC şi ENVIRON
(2) Autorizația de tratare se eliberează doar entităților care au încheiat contracte cu producători de EEE sau organizații colective ale acestora și care respectă standardele enumerate în Ordinul Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor nr. 417/2021.“
Ori, această măsură de constrângere/condiţionare cu privire la realizarea unei activităţi economice contravine atât actelor normative care stau la baza emiterii autorizaţiei/autorizaţiei integrate de mediu pentru activitatea de colectare/tratare/valorificare a deşeurile de echipamente electrice şi electronice, cât şi Constituţiei României, prin încălcarea următoarelor prevederi:
„Drepturile, libertăţile şi îndatoririle fundamentale
Art. 45:Libertatea economică – Accesul liber al persoanei la o activitate economică, libera iniţiativă şi exercitarea acestora în condiţiile legii sunt garantate.
Art. 135: Economia
(1) Economia României este economie de piaţă, bazată pe libera iniţiativă şi concurenţă.
(2) Statul trebuie să asigure:
a) libertatea comerţului, protecţia concurenţei loiale, crearea cadrului favorabil pentru valorificarea tuturor factorilor de producţie; b) protejarea intereselor naţionale în activitatea economică, financiară şi valutară.“
Sub aspectul condiţionării emiterii actului de reglementare de existenţa acestui contract, menţionăm că actul de reglementare vizează strict stabilirea condiţiilor şi/sau parametrii de funcţionare ai unei activităţi existente sau ai unei activităţi noi cu posibil impact semnificativ asupra mediului, după caz, măsurile pentru protecţia mediului care trebuie respectate în cazul realizării unui proiect, condiţii obligatorii la punerea în funcţiune. Astfel, orice alte măsuri propuse, altele decât cele care privesc aspectele de mediu, respectiv evaluarea impactului asupra mediului, depăşesc cadrul legal.
(iv) Au fost stabilite măsuri abuzive şi interpretabile, existând un caracter subiectiv în ceea ce priveşte aplicarea acestora, prin aprobarea Ordinului nr. 1257 din 10 aprilie 2023 pentru modificarea Normelor de igienă şi sănătate publică privind mediul de viaţă al populaţiei, aprobate prin Ordinul Ministrului Sănătăţii nr.119/2014
Prin modificările aduse Ordinului nr. 119/2014 au fost eliminate distanţele minime de protecţie sanitară între teritoriile protejate şi perimetrul unităţilor care produc disconfort şi riscuri asupra sănătăţii populaţiei şi au fost adăugate activităţi noi pentru care se solicită efectuarea evaluării impactului asupra sănătăţii populaţiei, de exemplu „depozite de fier vechi, cărbuni şi ateliere de tăiat lemne“, folosindu-se termeni care nu se regăsesc în legislaţia specifică, fără nici un studiu de impact sau alt raport de specialitate din care să rezulte impactul asupra sănătăţii populaţiei.
O altă modificare importantă care poate genera măsuri abuzive, cu impact semnificativ în autorizarea oricărei activităţi/proiect de investiţii public sau privat, la nivel naţional, constă în faptul ca la art. 11 din norme, la alin. (1), se menţionează care sunt activităţile pentru care în mod obligatoriu se solicită efectuarea evaluării impactului asupra sănătăţii populaţiei, iar la alin. (3) se precizează faptul că specialiştii direcţiilor de sănătate publică, pentru obiective care nu se regăsesc la alin. (1), pot solicita operatorului economic, oricând, fie în stadiul de proiect, fie în faza de funcţionare, efectuarea unui studiu de evaluare a impactului asupra sănătăţii. De fapt, prevederile legale ale alin. (3) lasă fără obiect prevederile legale de la alin. (1), care de fapt sunt obiect al reglementării ordinului.
„Pentru obiective care nu se regăsesc la alin. (1) şi activităţi care nu sunt supuse reglementărilor de evaluare a impactului asupra mediului, specialiştii direcţiilor de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti vor evalua dacă funcţionarea acestora implică riscuri asupra sănătăţii publice fie în stadiul de proiect, fie în faza de funcţionare şi, în caz afirmativ, vor solicita operatorului economic efectuarea unui studiu de evaluare a impactului asupra sănătăţii.“
Această măsură este una abuzivă, deoarece nu există nici o normă/referinţă tehnică prin care inspectorii DSP să încadreze realizarea investiţiei ca fiind una cu impact asupra sănătăţii populaţiei, aceştia solicitând pentru orice investiţie publică/privată în orice fază de realizare, efectuarea unui studiu de evaluare a impactului asupra sănătăţii.
Totodată, considerăm că scopul pentru care a fost elaborat acest act normativ este unul corect, dar modul în care este elaborat este unul greşit, deoarece un astfel de studiu de evaluare a impactului asupra sănătăţii trebuie să se realizeze la o investiţie care funcţionează şi care aduce atingere sănătăţii populaţiei, nu la o investiţie în faza de realizare pentru care nu există parametrii măsurabili, la acest moment fiind obligatorie doar o declaraţie prin care să fie asumată respectarea factorilor de mediu.
Nu în ultimul rând, precizăm faptul că la nivel naţional sunt doar nouă persoane fizice/juridice care realizează aceste studii pentru toate investiţiile publice şi private.
(v) Elaborarea cadrului legal cu privire la deşeurile biodegradabile şi încurajarea reciclării acestora
Se cunoaşte faptul că obligaţiile autorităţilor administraţiei publice locale ale unităţilor administrativ-teritoriale sau, după caz, subdiviziunile administrativ-teritoriale ale municipiilor, respectiv Asociaţiile de Dezvoltare Intercomunitară ale acestora să atingă până în anul 2025 un nivel minim de pregătire pentru reutilizare şi reciclare a deşeurilor municipale de 55% din masă nu se pot realiza decât dacă deşeurile biodegradabile sunt reciclate, singura posibilitate de reciclare este fermentarea anaerobă şi/sau aerobă a acestora.
Pentru încurajarea acestor activităţi, trebuie elaborat un cadru legislativ flexibil şi motivant, care să sprijine acest tip de investitii, a căror costuri de realizare sunt foarte ridicate, iar costurile de exploatare sunt mult mai mari decât cele de eliminare a deşeurilor prin depozitare, ceea ce face ca investiţia să fie neatractivă.
Sub aspect legislativ, propunem următoarele:
1. Elaborarea Normelor tehnice privind activitatea de compostare şi digestie anaerobă, cu diferenţierea clară a activităţii de compostare şi a celei de digestie anaerobă, din punct de vedere al tipurilor de deşeuri şi al procesului tehnologic la care sunt supuse deşeurile. Pentru a se recunoaşte ca fiind operaţiune de reciclare, în ambele cazuri produsul obţinut prin compostare/digestie trebuie să îndeplinească cerinţele de punere pe piaţă şi utilizării în agricultură (fertilizator agricol). Totodată, trebuie avut în vedere faptul că reglementarea legislativă trebuie să ţină cont de procesul tehnologic care este diferit în cazul deşeurilor alimentare sau cele provenite din bucătăriile gospodăriilor private, din birouri, cantine, restaurante, comerţul cu ridicata, de la firme de catering şi magazinele de vânzare cu amănuntul, deşeuri similare provenite din unităţile de prelucrare a produselor alimentare, pentru care trebuie să se realizeze o tratare termică (pasteurizare la 800-1200 grade Celsius), faţă de cele provenite din grădini şi parcuri, inclusiv legume şi fructe, care pot composta fara acest proces termic;
2. Realizarea unui/unor laboratoare acreditate, autorizate de Asociaţia de Acreditare din România, pentru analiza compostului;
3. Modificarea Legii nr. 101/2006 a serviciului de salubrizare a localităţilor, republicată cu modificările şi completările ulterioare, cu privire la separarea tipurilor de deşeuri care intră sub atribuţia UAT – deşeuri municipale;
Deoarece serviciul public de salubrizare priveşte doar activitatea de colectare a deşeurilor menajere şi a deşeurilor similare provenind din activităţi comerciale din industrie şi instituţii, în aceasta categorie regănsindu-se şi biodeşeurile, considerăm că trebuie să se realizeze o distincţie clară în funcţie de locul de generare, respectiv cele generate de către persoanele fizice din activităţi de zi cu zi, fie în propriile gospodării, fie la locul de muncă, birouri, restaurante sau cantine, iar cele generate în magazine de vânzare cu amănuntul şi cele comparabile provenite din uzinele de prelucrare a produselor alimentare, care fac parte din categoria deşeurilor de producţie, rezultate în urma prestării unor activităţi economice nu pot face obiectul serviciului public de salubrizare. În acest caz putem exemplifica următoarele situaţii: deşeurile generate în magazinele care au vânzare cu amănuntul şi care pot fi produse expirate, rebuturi, produse deteriorate şi/sau contaminate, etc, sau deşeurile din uzinele de prelucrare a produselor alimentare, respectiv deşeuri rezultate în urma unui flux tehnologic de procesare alimente.
(vi) Autorizaţia de mediu/Autorizaţia integrată de mediu
1. Publicarea acestor autorizaţii pe pagina de internet a Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului şi/sau a Ministerului Mediului;
Având în vedere faptul că accesul liber şi neîngrădit al oricărei persoane din România la informaţiile de interes public, definite astfel prin Legea nr. 544/2001, constituie unul dintre principiile fundamentale ale relaţiilor dintre persoane şi autorităţile publice şi ţinând cont de faptul că în conformitate cu prevederile legale, valabilitatea actului de reglementare este condiţionată de obţinerea vizei anuale, informaţii de interes public pentru mediul de afaceri, considerăm că la nivel naţional reprezintă o necesitate centralizarea tuturor Autorizaţiilor de mediu/Autorizaţiilor integrate de mediu şi publicarea acestora pe o pagină web, cu vizibilitate publică a informaţiilor.
Ne bazăm propunerea pe faptul că prin informaţie de interes public se înţelege orice informaţie care priveşte activităţile sau rezultă din activităţile unei autorităţi publice sau instituţii publice, indiferent de suportul ori de forma sau de modul de exprimare a informaţiei.
2. Încadrarea deşeurilor în Clasa 20;
După modificările aduse la Legea nr. 101/2006 a serviciului de salubrizare a localităţilor, republicată cu modificările şi completările ulterioare, printr-o interpretare eronată a legii, mai multe agenţii teritoriale de protecţia mediului, în mod abuziv, au condiţionat aplicarea vizei anuale de revizuire a actului de reglementare şi anulare a tuturor activităţilor de gestionare a deşeurilor Cod 20.
Întelegem faptul că deşeurile menajere şi similare gestionate de către operatorii licenţiaţi care prestează servicii de salubrizare a localităţilor, pentru activităţile prevăzute la Art. 2, alin. (3), din Legea nr. 101/2006, sunt încadrate la unul sau mai multe coduri corespunzătoare de deșeuri din Clasa 20, dar nu toate aceste deşeuri fac obiectul serviciului de salubrizare.
Astfel, agenţiile judeţene de protecţia mediului au considerat că toată Clasa 20 este în responsabilitatea operatorului de salubrizare, ori acest lucru încalcă prevederile legii serviciului de salubrizare a localităţilor, deoarece doar deşeurile generate de către persoanele fizice din activităţi de zi cu zi, fie în propriile gospodării, fie la locul de muncă, ori birouri, restaurante, cantine, pot fi în responsabilitatea operatorului de salubrizare, ori în Clasa 20 sunt şi alte deseuri, în marea lor majoritate generate de către operatori economici din activităţile lor de comerţ şi industrie.
În vederea aplicării în mod corect a legii, propunem elaborarea unor ghiduri de încadrare a tipurilor de deşeuri care sunt în responsabilitatea operatorului de salubrizare, restul putând fi gestionate de către orice operator economic autorizat.
(vii) Aplicarea TVA în vamă pentru importul de deşeuri
În data de 31.12.2020 s-a publicat OUG nr. 226/2020 privind unele măsuri fiscal-bugetare şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene, care la Art. XV precizează:
„Legea nr. 227/2015 privind Codul Fiscal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 688 din 10 septembrie 2015, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică după cum urmează:
2. La articolul 326 alineatul (4), litera d) va avea următorul cuprins:
«d) importurile de bunuri prevăzute la art. 331 alin. (2) lit. a), b), c) şi i)-k), realizate de persoanele impozabile înregistrate în scopuri de TVA conform art. 316.»
„Art. 331: Măsuri de simplificare
(2) Operaţiunile pentru care se aplică taxarea inversă sunt:
a) livrarea următoarelor categorii de bunuri:
1. deşeuri feroase şi neferoase, de rebuturi feroase şi neferoase, inclusiv produse semifinite rezultate din prelucrarea, fabricarea sau topirea acestora;
2. reziduuri şi alte materiale reciclabile alcătuite din metale feroase şi neferoase, aliajele acestora, zgură, cenuşă şi reziduuri industriale ce conţin metale sau aliajele lor;
3. deşeuri de materiale reciclabile şi materiale reciclabile uzate constând în hârtie, carton, material textil, cabluri, cauciuc, plastic, cioburi de sticlă şi sticlă;
4. materialele prevăzute la pct. 1-3 după prelucrarea/transformarea acestora prin operaţiuni de curăţare, polizare, selecţie, tăiere, fragmentare, presare sau turnare în lingouri, inclusiv a lingourilor de metale neferoase pentru obţinerea cărora s-au adăugat alte elemente de aliere.“
Prin acest act normativ a fost eliminată lit. a), prin care deşeurile care erau sub regim de taxare inversă la import, trec sub regim de taxare în vama pentru TVA. Astfel, toate aceste categorii de bunuri rămân cu TVA în vamă, respectiv la data la care se realizează operaţiunea de import (din afara spaţiului comunitar), făcând astfel achiziţia de astfel de bunuri mai scumpă cu 19%.
Precizăm faptul că operatorii economici care importă aceste produse plătesc în vamă, la momentul achiziţiei, valoarea TVA, urmând să o recupereze după ce deşeurile sunt procesate şi apoi vândute. Nu în ultimul rând, la nivel UE sunt ţări care aplică un regim de taxare inversă în vamă pentru aceste categorie de bunuri, ţări care au ca obiectiv sprijinirea şi încurajarea industriei prelucrătoare.
Domnule ministru vă rugăm să fiţi de acord cu stabilirea unei întâlniri pentru a vă prezenta pe larg temele de interes pentru industria de reciclare, vă urăm succes în noul mandat şi vă mulţumim pentru implicare şi deschidere la dialog.
Cu deosebită consideraţie,
Preşedinte OPP REMAT,
Ing. Cristian – Paul DUMITRU
