Folosirea responsabilă a resurselor naturale şi găsirea unor metode de eficientizare energetică au făcut obiectul mai multor cercetări recente în industria energiei electrice pentru a promova sustenabilitatea şi a veni în întâmpinarea conceptului de oraş inteligent.
Urbanizarea rapidă din ultimii ani a provocat o creştere a gradului de poluare, iar Organizaţia Naţiunilor Unite estimează că până în 2050 peste 70% din populaţia lumii va locui în oraşe. Aceste previziuni pun în dificultate autorităţile care trebuie să găsească soluţii complexe la probleme complexe. Aşa a apărut conceptul de oraş inteligent („smart city“), care presupune identificarea unor soluţii inteligente pentru locuitorii din mediul urban, începând de la transport, securitate, managementul energiei şi până la reducerea nivelului de poluare prin gestionarea deşeurilor.
Transformarea oraşelor în „smart cities“ a început cu mai bine de 15 ani în urmă: Barcelona, Copenhaga, Londra sunt metropole pioniere în adoptarea unor soluţii de eficientizare şi reducere a consumului. Aceste oraşe au demonstrat că astfel de transformări ale mediilor urbane înseamnă mai multă siguranţă pentru cetăţeni (iluminatul inteligent scade rata criminalităţii), economisirea cu aproape 70% a costurilor de energie electrică şi reducerea emisiilor de CO2.
În România tranziţia către oraşe inteligente a început de câţiva ani să ia amploare. Primele oraşe din ţară care au pus în aplicare planurile de eficientizare energetică sunt municipii precum Alba Iulia, Cluj-Napoca şi Arad. Alba Iulia este de asemenea oraşul cu cele mai multe iniţiative de tehnologizare, obţinând astfel şi fonduri pentru dezvoltarea comunităţii.
Consum responsabil, comportament responsabil
Pentru ca un oraş să se dezvolte şi să se transforme într-un oraş inteligent şi sustenabil este important ca mai mulţi jucători să fie implicaţi: de la autorităţi la companii specializate, organizaţii neguvernamentale şi cetăţeni.
„Pe lângă implementarea unor soluţii inteligente de iluminat în spaţiile urbane pentru reducerea consumului trebuie să luăm în considerare că suntem cu toţii generatori de deşeuri. De aceea trebuie să conştientizăm atât la nivel individual, cât şi la nivelul comunităţii, că un comportament responsabil reduce impactul negativ asupra mediului înconjurător“, a declarat Anca Lupusavei, directorul de marketing al Asociaţiei Recolamp.
În ceea ce priveşte strategia de eficientizare energetică, la nivel naţional există mai multe iniţiative şi programe adresate administraţiilor publice locale pentru îmbunătăţirea sistemelor de iluminat public prin folosirea unor tehnologii moderne. Asociaţia Recolamp a construit în cei 13 ani de activitate infrastructura necesară susţinerii unor astfel de proiecte prin preluarea responsabilităţii de gestionare a deşeurilor din echipamente de iluminat în cele mai bune condiţii (gestionarea deşeurilor fiind o obligaţie legală a organizaţiilor publice şi private care generează deşeuri din activitatea proprie).
Gestionarea deşeurilor din echipamente de iluminat
Recolamp susţine şi promovează în România încă din 2007 un comportament responsabil prin campanii de conştientizare şi de informare, încercând să creeze un obicei din reciclarea deşeurilor din echipamente de iluminat.
În 2019 organizaţia a reuşit să colecteze 1.914 tone deşeuri de echipamente de iluminat (becuri economice, LED, surse şi corpuri de la iluminatul stradal, tuburi fluorescente sau corpuri de iluminat).
Toate aceste deşeuri periculoase au ajuns în instalaţii de reciclare conforme şi nu la gropile de gunoi, de unde ar fi poluat ireversibil mediul înconjurător şi ar fi pus în pericol sănătatea populaţiei. Recolamp asigură în mod gratuit preluarea şi gestionarea deşeurilor din echipamente de iluminat (surse şi corpuri), în conformitate cu legile în vigoare şi în condiţii de maximă siguranţă.● RECOLAMP
