Problemele României în gestionarea deşeurilor sunt cunoscute atât de autorităţi, cât şi de fiecare dintre noi. Rolul pe care îl au primăriile în rezolvarea acestor probleme, preluarea responsabilităţii în domeniul ambalajelor şi al deşeurilor electrice şi Sistemele de Management Integrat al Deşeurilor sunt câteva subiecte pe care le-am abordat într-un interviu cu Raul Pop, secretar de stat în Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor.● ecologic
ecologic: Care sunt domeniile de activitate din cadrul Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor pe care le coordonaţi?
Raul Pop, secretar de stat în Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor: În mandatul meu de secretar de stat coordonez în primul rând politicile publice în domeniul gestionării deşeurilor în toată complexitatea lor: de la rezolvarea unor probleme ale trecutului care încă mai necesită atenţie, până la reforme ambiţioase de trecere la o economie circulară, în care sper ca resursele de care dispunem să fie utilizate mult mai eficient.
ecologic: Care sunt după părerea dumneavoastră principalele probleme din domeniul gestionării deşeurilor?
Raul Pop: Prima mare problemă pe care doresc să o rezolv în timpul mandatului meu este schimbarea modului în care oamenii percep deşeurile, în condiţiile în care acum o mare parte a societăţii continuă să considere deşeurile ca fiind gunoaie. De aceea, eu consider că este necesară o schimbare urgentă de perspectivă pentru înţelegerea faptului că deşeurile nu sunt gunoaie ci resurse şi materii prime valoroase. Îmi doresc să schimb percepţia aproape generală a societăţii asupra deşeurilor.
În plus nu cred că ne mai putem permite să ignorăm o etapă importantă a managementului deşeurilor şi anume prevenirea generării acestora.
Pentru prea multă vreme depozitarea deşeurilor la groapa de gunoi a fost cea mai ieftină metodă de eliminare, o practică ce a subminat colectarea separată şi reciclarea şi a făcut ca în timp cantităţile de deşeuri administrate necorespunzător să ducă la apariţia unor surse de poluare greu de eliminat.
La nivel administrativ lipsa de coordonare dintre principalii actori implicaţi, dar şi lipsa de control a trasabilităţii reale a deşeurilor au făcut ca soluţiile tehnice, inclusiv fondurile necesare să fie greu de găsit şi de implementat, ceea ce a dus la criza actuală din domeniul managementului deşeurilor.
ecologic: V-aţi stabilit o listă de priorităţi? Care sunt acestea?
Raul Pop: Mandatul meu a început în mijlocul negocierii Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă, aşa că prioritizarea reformelor pentru viitor este prima sarcină a echipei noastre. Ne-am axat pe prevenirea generării deşeurilor din plastic, extinderea şi îmbunătăţirea sistemului de colectare separată, completarea sistemului cu centre fixe de preluare a deşeurilor voluminoase, îmbunătăţirea trasabilităţii deşeurilor prin implementarea de sisteme mai bune de urmărire, dar şi pe rezolvarea unor probleme istorice privind închiderea unor depozite neconforme şi ecologizarea unor situri industriale contaminate.
Nu în ultimul rând, lucrăm la clarificarea detaliilor legislative pentru lansarea sistemului de garanţie-returnare în care ne punem multe speranţe în ceea ce priveşte colectarea separată a ambalajelor returnabile de băuturi din PET, sticlă şi aluminiu. Un astfel de sistem implementat în România va schimba profund modul în care consumatorul final se raportează la ambalajul pe care îl deţine, ambalaj care vrem să fie returnat de cetăţean în vederea reciclării şi nu aruncat în depozitele de deşeuri sau şi mai rău în natură.
ecologic: Aveţi în vedere adoptarea unor noi reglementări privind organizarea şi modul de funcţionare al organizaţiilor de preluare de responsabilităţi?
Raul Pop: Da, suntem deja în consultări tehnice cu organizaţiile colective specializate în colectarea şi valorificarea deşeurilor reciclabile, fie că vorbim de ambalaje, fie de echipamentele electrice şi electronice. Avem de făcut câteva reglaje la nivel de reglementare însă cred că este de o importanţă primordială găsirea unor modalităţi prin care colectarea separată din gospodării să depăşească nivelul actual, iar aceste deşeuri să ajungă cât mai curate la reciclare. Aici nu mai vorbim doar despre răspunderea extinsă a producătorilor ci şi de obligaţia morală şi legală a autorităţii locale de a oferi comunităţilor logistica şi informaţiile necesare unei bune administrări a deşeurilor la nivelul unui stat membru al Uniunii Europene în anul 2021.
Eu cred că unele situaţii din teren nu ne fac cinste şi ele trebuie urgent corectate prin măsuri concrete luate de autoritatea locală cu sau fără ajutor din partea organizaţiilor colective de tip OIREP sau OTR.
ecologic: Care credeţi că sunt marile probleme în domeniul transferului de responsabilitate?
Raul Pop: În mod cert raportările eronate de cantităţi, atât cele puse pe piaţa cât şi cele valorificate, conduc mai departe la erori de natură financiară şi fiscală. Aceste date eronate pun piedici majore în decontările dintre OTR/OIREP şi primării care, la rândul lor, fundamentează tehnic costurile nete de colectare a deşeurile reciclabile într-o manieră foarte diversificată la nivel naţional. Aceste incertitudini tehnice fac dificile încercările de predictibilizare a colectării ambalajelor, echipamentelor electrice şi bateriilor portabile. Iar un sistem fără predictibilitate nu poate face optimizări semnificative de costuri şi toate aceste ineficienţe se vor regăsi întotdeauna în costurile pe care producătorii (fie că vorbim de fabricanţi, fie că vorbim de importatori) le vor acoperi prin preţurile pe care le percep de la clienţii lor.
ecologic: Aveţi o situaţie la nivel naţional a Sistemelor de Management Integrat al Deşeurilor (SMID)? Ştiţi câte dintre ele sunt pe deplin funcţionale? Dacă da, care este cantitatea de deşeuri procesată în prezent de SMID-uri şi cât reprezintă procentual din capacitatea prevăzută a acestor sisteme?
Raul Pop: Conform datelor deţinute de Agenţia Naţională de Protecţia Mediului, din cele 42 de judeţe (inclusiv Bucureşti) 34 de judeţe au beneficiat de finanţare prin Programul Operaţional Infrastructură Mare din cadrul Ministerului Fondurilor Europene pentru realizarea proiectelor SMID (Sisteme de Management Integrat al Deşeurilor), iar la finalul anului 2020 situaţia era următoarea: în decembrie 2020 aveam SMID-uri funcţionale în 16 judeţe, SMID-uri parţial funcţionale în 10 judeţe, SMID-uri nefuncţionale în 6 judeţe şi SMID-uri aflate în stare de proiect în două judeţe.
Până în acest moment nu există SMID-uri organizate în alte 7 judeţe şi în municipiul Bucureşti. În ceea ce priveşte ponderea deşeurilor administrate prin intermediul SMID-urilor din totalul deşeurilor colectate nu avem deocamdată informaţia centralizată deoarece nu toate datele pentru anul 2020 au fost raportate. În lunile următoare vom fi în măsură să facem această analiză.
ecologic: În ceea ce priveşte deşeurile periculoase care sunt cele mai grave probleme cu care vă confruntaţi?
Raul Pop: Principala problemă în ceea ce priveşte deşeurile periculoase este o insuficientă capacitate de neutralizare a acestora. Pandemia COVID prin creşterea subită a cantităţilor de deşeuri sanitare a accentuat acest deficit de capacitate de tratare a deşeurilor periculoase şi a necesitat, în special la nivelul generatorilor mari de astfel de deşeuri, nevoia de a mobiliza resurse financiare suplimentare pentru administrarea corespunzătoare a deşeurilor periculoase.
Dorim să impunem o serie de măsuri şi condiţionalităţi în faza de autorizare a instalaţiilor de neutralizare a deşeurilor periculoase şi să creştem numărul şi eficienţa acţiunilor de control în acest domeniu.
ecologic: Există cazuri cum este oraşul Câmpulung Muscel, unde sănătatea cetăţenilor este afectată de depozitele de deşeuri periculoase. Cum poate interveni ministerul pentru rezolvarea acestor probleme?
Raul Pop: Nu ne putem abate de la principiul „Poluatorul plăteşte“, prin urmare responsabilitatea pentru oprirea poluării revine celui care generează problema de mediu, în cazul menţionat fiind compania care deţine depozitul de deşeuri. Ştim însă că există cazuri în care deţinătorii depozitelor de deşeuri nu au prevăzut fonduri pentru închiderea lor încă de la începutul activităţii de depozitare aşa cum prevede legea, iar depozitele respective se pot transforma în grave probleme ecologice în cazul incapacităţii operatorului respectiv de-a le administra corespunzător. Aş vrea totuşi să atrag atenţia companiilor şi instituţiilor care se află la începutul acestui lanţ potenţial viciat – mă refer la generatorii acestor deşeuri periculoase în general provenite din activităţi industriale – că răspunderea dânşilor se încheie numai odată cu distrugerea finală a acestor deşeuri, aşadar este obligatoriu ca ei să acorde atenţie atât destinaţiei, cât şi administrării corespunzătoare a deşeurilor proprii.
În ceea ce priveşte sprijinul pe care Ministerul Mediului şi instituţiile din subordinea acestuia îl poate acorda, el se concretizează prin asistenţă tehnică, acte de reglementare, control în teren, impunerea de măsuri de conformare şi verificarea îndeplinirii acestora, mergând până la tragerea la răspundere a celor care se fac vinovaţi de eventuale încălcări ale legislaţiei sau dacă prin greşeli de manipulare, organizare sau de alta natură au determinat apariţia unui incident neplăcut sau chiar periculos.
ecologic: Cum apreciaţi percepţia autorităţilor locale din Bucureşti faţă de problematica gestionării deşeurilor?
Raul Pop: În rândul autorităţilor locale din Bucureşti, iar aici avem şi declaraţii publice în acest sens, mă bucur să remarc o deschidere pentru o abordare integrată, armonizată între sectoare, a activităţilor de gestionare modernă a deşeurilor. Domnii primari ai celor 6 sectoare şi domnul primar general au discutat în prezenţa domnului ministru despre abordări moderne, demne de o capitală europeană. Este evident că problemele acumulate în zeci de ani de abordări timide, marcate uneori de raţiuni electorale, nu vor fi rezolvate foarte rapid însă premisele sunt foarte bune. Într-un final tot ceea ce contează este ca cetăţenii Bucureştiului să trăiască într-un oraş curat, modern şi care îi respectă. Noi, autorităţile de mediu, oferim autorităţilor locale tot sprijinul şi experienţa noastră.
ecologic: Care credeţi că este mai mare, lipsa de informare a cetăţenilor sau dezinteresul autorităţilor locale faţă de subiectul gestionării deşeurilor?
Raul Pop: În ţară situaţia este diversă, există exemple de bune practici de urmat, dar şi cazuri nefericite în care deşeurile sunt în continuare o sursă de poluare. O parte din cauzele problemelor sunt lipsa fondurilor sau a experienţei. Pe de altă parte aceste probleme nu sunt noi, iar cei care dintotdeauna discută, fac analize şi administrează deşeurile municipale sunt autorităţile locale. Situaţiile acute cu care ne confruntăm în diverse locuri din ţară unde găsim deşeuri abandonate, depozite neconforme care sunt încă utilizate, incendieri de deşeuri sau alte astfel de situaţii nedorite sunt în mod cert rezultatul lipsei de decizie şi acţiune.
Acolo unde nu funcţionează colectarea separată, tarifarea diferenţiată (pe cantităţi, nu per persoană) sau comunicarea către cetăţeni pe tema administrării deşeurilor, problemele privind administrarea deşeurilor nu au cum să fie rezolvate. În opinia mea, nu există vreo alternativă serioasă la aplicarea acestor instrumente demonstrate ca fiind eficace atât în toate statele europene, cât şi în localităţile româneşti care s-au apucat serios de treabă. În rândul cetăţenilor observ o preocupare crescută pentru mediu, pentru calitatea aerului, curăţenia oraşului, reciclarea deşeurilor, toaletarea copacilor sau alte aspecte care ţin de calitatea mediului şi implicit a vieţii. Cetăţenii şi media au aşteptări tot mai mari ca autorităţile locale şi companiile de salubritate să pună la dispoziţie infrastructura necesară pentru colectare separată, sortarea şi direcţionarea deşeurilor spre reciclare şi nu spre „groapa de gunoi“.●
