„România Neutră“, un scenariu SF demn de luat în seamă

Executivul a adoptat pe 7 decembrie a.c. Hotărârea de Guvern nr. 1.215/2023 privind aprobarea Strategiei pe Termen Lung a României pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră. Această strategie extrem de importantă pentru viitorul ţării noastre nu a fost elaborată de Academia Română sau de vreun grup interministerial din România, ci de PricewaterhouseCoopers Management Consultants SRL (PwC), cu sprijinul experților din cadrul Macedonian Academy of Sciences and Arts. Finanţarea proiectului a fost asigurată de Uniunea Europeană prin intermediul Instrumentului de Sprijin Tehnic gestionat la nivelul Direcției Generale Sprijin pentru Reforme Structurale.• ecologic

În cadrul Strategiei pe Termen Lung, PwC a propus trei scenarii: Scenariul de referință (REF), Scenariul de mijloc (Mediu) și scenariul cel mai ambiţios denumit „România Neutră“. Acesta din urmă a fost cel selectat de autoritățile române pentru a fi implementat până în 2050.

Conform scenariului „România Neutră“, ţara noastră își propune să devină neutră din punct de vedere climatic prin reducerea emisiilor nete cu 99% în 2050, comparativ cu nivelul din 1990. Costurile tranziţiei către neutralitate climatică vor fi foarte mari şi vor fi suportate de noi. Iar sacrificiile pe care vom fi obligaţi să le facem vor fi uriaşe şi vor implica, foarte probabil, restrângerea unor drepturi fundamentale, cum ar fi libertatea de mişcare şi dreptul de proprietate.

Situaţia actuală

PwC, realizatorul strategiei, consideră că un factor important care a dus la creșterea accelerată a emisiilor de Gaze cu Efect de Seră (GES) îl reprezintă numărul mare de de autoturisme înmatriculate. Deși România se află încă sub media UE, numărul de vehicule la mia de locuitori a crescut constant în ultimii 20 de ani, ajungând la 261 de autoturisme la 1.000 de locuitori în 2018 (media UE fiind de 505 autoturisme la 1.000 de locuitori). În plus, vehiculele care circulă în orașe sunt vechi și neeficiente din punct de vedere al consumului de carburant. Acest lucru contribuie la creșterea emisiilor de GES și afectează calitatea generală a aerului.

Studiul semnalează că în 2017 România a importat 520.000 de vehicule la mâna a doua (second-hand) care nu respectau cele mai exigente reglementări de mediu de la nivelul UE. Între 2011 și 2017, numărul autovehiculelor second hand înmatriculate a crescut cu 450%. În consecință, în 2019, peste 74% din toate autoturismele înmatriculate în România aveau o durată de viață de peste 10 ani, corespunzând standardelor de emisii Euro 4, 3, 2, 1 sau chiar 0. Doar 16% din totalul autoturismelor înregistrate în 2019 respectau standardele de emisii Euro 6. În același timp, congestia traficului rutier este o problemă în creștere în marile orașe românești, pe măsură ce numărul autovehiculelor crește. Aceasta este o altă cauză de creștere a emisiilor de GES.

Una dintre cauzele majore ale ambuteiajelor din traficul marilor aglomerări urbane o constituie lipsa transportului integrat și a planificării urbane. Intrarea în vigoare a unei legi privind mobilitate urbană durabilă reprezintă un jalon prevăzut în Componenta 10 – Fondul Local din Planul Național de Redresare și Reziliență, Reforma 1. Crearea cadrului pentru mobilitate urbană durabilă. Proiectul de lege a fost aprobat în decembrie 2022 de Guvern și actualmente se află în procedură de adoptare parlamentară.

Scopul legii este de a stabili condițiile necesare pentru realizarea și implementarea unui sistem de mobilitate durabil, echitabil, eficient și incluziv în vederea creării unor condiții mai bune de mobilitate în zonele urbane, scăderii nivelului de emisii GES din transporturi și creșterii siguranței rutiere în zonele urbane, utilizând soluții verzi și digitale. Toate acestea sugerează că ponderea tipurilor de autoturisme trebuie să se modifice semnificativ nu numai în 2050, ci deja din2030, ceea ce se poate realiza inclusiv prin scăderea duratei de viață a autoturismelor, de la 20-25 ani în prezent, la maximum 15 ani.

În scenariul „România Neutră“, în anul 2030, doar 47% dintre autoturisme vo folosi benzină sau motorină, iar în 2050 autoturismele pe motorină vor fi interzise. În schimb vor fi introduse autoturisme pe hidrogen, ponderea acestora ajungând la 20% în anul 2050.

O altă problemă semnalată de PwC este aceea că în România nu există zone cu emisii reduse ca în alte oraşe europene (Madrid, Londra, Milano, Stockholm etc.). Acest tip de măsură nu a fost pusă în practică până acum în orașele din ţara noastră din cauza lipsei unui cadru de reglementare la nivel național.

Flota de autovehicule de transport persoane şi cea de transport marfă necesită de asemenea o reformare radicală. În 2019, motorina alimenta 99% din autovehicule transport persoane. În scenariul „România Neutră“ nu vor exista autovehicule diesel de transport persoane în 2050. Toate autovehiculele vor fi electrice sau pe hidrogen.

Dar nu numai autoturismele contribuie la creşterea emisiilor de gaze cu efect de seră, ci şi felul în care ne încălzim casele şi apa menajeră. În prezent, gospodăriile urbane din ţara noastră folosesc pentru încălzirea spațiului și a apei în principal gaze naturale (aproximativ 44%) și energie termică din sistemele centralizate (aproximativ 39%). Majoritatea gospodăriilor rurale folosesc biomasă adică lemn de foc pentru încălzirea spațiilor (aproximativ 91%) și încălzirea apei (aproximativ 57%). O pondere semnificativă a cererii de încălzire a apei în zona rurală aparține și GPL (aproximativ 29%). Pentru gătit, gospodăriile urbane folosesc în mare parte gazul natural (aproximativ 76%) și GPL (aproximativ 22%), în timp ce gospodăriile rurale folosesc GPL (aproximativ 65%) şi biomasa (aproximativ 25%). Şi aici schimbările vor fi majore. Lemnul de foc, cărbunii sau cocenii din sobele de gătit vor deveni în următorii ani simple amintiri.

Energie

Conform scenariului „România Neutră“, ținta privind eficienţa energetică a României pentru 2030 este de a ajunge la o reducere de 48% și, respectiv, de 45% a consumului primar. Pentru 2050, consumul de energie primară ar trebui redus suplimentar cu 13%, iar consumul final de energie cu 26%, față de nivelul anului 2030. Vă prezentăm în continuare schimbările majore din domeniul energiei prevăzute în Strategia aprobată prin HG nr. 1.215/2023.

Energie nucleară

● În prezent există în operare unitățile U1 (CANDU) –700 MW și U2 (CANDU) –700 MW. U1 va fi retehnologizată în perioada 2027-2029, iar U2 va fi retehnologizată în perioada 2036-2038.
● Noile capacități nucleare ce vor fi puse în funcţiune vor avea următoarele capacităţi: 462 MW începând din 2029, 700 MW începând din 2030; 700 MW începând din 2031.

Cărbune

● Toate capacitățile de producție pe bază de huilă și lignit vor fi eliminate treptat până la finalul lui 2031: 1.695 MW au fost închise la 31.12.2021; 660 MW erau programate pentru închidere la 31.12.2022; 1.425 MW vor fi închise la 31.12.2025; 1.140 MW vor fi închise/puse în stand-by până la 31.12.2026.

Gaze naturale

● Toate centralele alimentate cu gaze naturale (CCGT, CHP) vor fi 100% pregătite pentru gaze regenerabile (hidrogen verde, etc.) până în 2036. Capacitățile noi CCGT vor avea următoarele capacităţi: 430 MW din 2024; 430 MW din 2025; 430 din 2026; 1.325 MW din 2027.

Energie regenerabilă

● Câte 600 MW vor fi instalați în fiecare an din 2023 până în 2025, câte 700 MW în fiecare an în perioada 2026-2030, câte 525 MW în fiecare an în perioada 2031-2050;
● Capacități solare auto & pe acoperiș noi – câte 100 MW instalați în fiecare an din 2023 până în 2029 și câte 800 MW în fiecare an din 2030 până în 2050 (conform Strategiei UE pentru energia solară);
● Capacități eoliene noi – câte 550 MW instalați în fiecare an în perioada 2023-2025, câte 600 MW în fiecare an în perioada 2026-2030, câte 675 MW în fiecare an în perioada 2031-2040 și câte 750 MW în fiecare an din 2041 până în 2050;
● Capacități în cogenerare pe biomasă noi – câte 10 MW instalați în fiecare an până în 2050;
● Capacități în cogenerare pe biogaz noi – câte 5 MW instalați în fiecare an până în 2050;
● Capacități pe biogaz noi – câte 5 MW instalați în fiecare an până în 2050;
● Capacități în cogenerare pe hidrogen noi – câte 5 MW instalați în fiecare an din 2031 până în 2040 și câte 40 MW în fiecare an din 2041 până în 2050.

Capacități hidroenergetice noi

Conform Strategiei PwC capacităţile hidroenergetice ale României vor creşte astfel:
• 65 MW începând din 2024;
• 12 MW începând din 2025;
• 148 MW începând din 2027;
• 50 MW începând din 2028;
• 29 MW începând din 2030.

Transport

● Conform „România Neutră“, peste 7 ani, adică în 2030, doar 47% dintre autoturisme vor folosi benzină sau motorină;
● Ponderea autoturismelor pe benzină în 2050 se va reduce la 2% şi nu vor mai exista autoturisme pe motorină în 2050;
● Vor fi puse în circulaţie autoturisme pe bază de hidrogen, ponderea acestora ajungând la 20% în anul 2050;
● Ponderea tipurilor de autoturisme trebuie să se modifice semnificativ nu numai în 2050, ci deja din 2030, ceea ce se poate realiza „inclusiv prin scăderea duratei de viață a autoturismelor, de la 20-25 ani în prezent, la maximum 15 ani“;
● Gradul de ocupare și încărcare va fi de 1,98 persoane per autoturism, 9,36 persoane per autovehicul transport pasageri și 3,2-7,3 tone per autovehicul transport marfă (de tip Heavy Goods Vehicle – HGV și Light Commercial Vehicle LCV);
● Numărul anual mediu de km va fi de 6.500 km pentru autoturisme, 64.500 km pentru autovehicule transport pasageri și 8.900 km pentru autovehicule transport marfă;
● Cota de piață a autoturismelor în 2050 după tipul de combustibil utilizat va fi următoarea: Electrice – 65%, Hidrogen – 20%, Hibrid plug-in – 13%, Benzină – 2%, Hibrid – 0%, Diesel – 0%, GPL – 0%;
● Flota de autovehicule de transport persoane necesită de asemenea o reformare radicală. În 2019, motorina alimenta 99% din autovehicule de transport persoane.
● Nu vor exista autovehicule diesel de transport persoane în 2050. Autovehiculele de transport persoane pe hidrogen vor ajunge la o pondere de 15%-25% până în 2050;
● Ponderea autovehiculelor transport marfă (de tip HGV și LCV) pe motorină va fi redusă de la 90% în 2019 la 55% în 2030 și la 0% în 2050. Este de așteptat ca hidrogenul să joace un rol semnificativ în decarbonizarea acestui tip de autovehicule, cu o contribuție de până la 35%;
● În 2050 cota de piață la autovehiculele de transport pasageri, după tipul de combustibil utilizat va fi: Electrice – 75%, Hidrogen – 25% şi de 0% la Diesel, Benzină, GPL, GNC\Hibrid;
● La autovehiculele de transport marfă cotă de piață după tipul de combustibil utilizat va fi de: Electrice – 62%, Hidrogen – 35%, Hibrid – 3%, Diesel şi Benzină 0%.

Până când vor fi interzise definitiv, motorina şi benzina vor fi în continuare combinate cu biocombustibili în raportul de blending prevăzut în Directiva 2018/2001/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 11 decembrie 2018 (reformare) privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile.

Locuinţe

● În Strategia „România Neutră“ sursele de producere a energiei pentru încălzirea locuinţelor pe bază de biomasă, lemn de foc, cărbune, lignit şi ulei vor fi interzise şi vor fi înlocuite cu pompe de căldură;
● În 2050 se estimează că cel puţin 25% din locuinţele din România vor folosi în acest scop pompele de căldură;
● O parte din cererea de încălzire va fi satisfăcută prin centralele în cogenerare pe hidrogen;
● Aragazele clasice pentru gătit pe bază de gaz natural vor fi interzise. Locul lor va fi luat de cele electrice;
● Vor fi interzise şi sobele de gătit care folosesc gaz metan, biomasă, lemn de foc, cărbune sau coceni de porumb;
● Apa caldă va fi produsă de colectoare solare termice a căror pondere se estimează ca va fi în 2050 de 54% în mediul urban şi de 33% în rural.

Industrie

● În 2050 în România arderea cărbunelui va fi interzisă, iar utilizarea gazului natural va fi redusă, aceste surse de energie find înlocuite cu Surse Regenerabile de Energie (inclusiv biomasă), combustibilii din surse regenerabile de origine nebiologică (inclusiv hidrogenul produs din surse regenerabile), energie electrică şi deșeuri cu putere calorică mare;
● În industrie vor fi implementate tehnologii pentru captarea, stocarea și utilizarea carbonului în industria mineralelor nemetalice până la atingerea, în anul 2050, a unei ținte de cel puțin 50% emisii captate;
● Factorul de emisii al producției de oțel va scădea de la 1,01 tCO₂/tonă la 0,3 tCO₂/tonă în 2030, pe măsură ce vor fi adoptate tehnologiile EAF (Cuptor cu arc electric).

Agricultură

● Prin introducerea unor „diete adecvate“, factorul emisiilor cauzate de fermentarea enterică va fi redus cu 10% în 2030 și cu 30% în 2050 în raport cu valoarea din 2020;
● Începând din 2030, reziduurile agricole nu vor mai putea fi arse pe câmp;
● Prin captarea și folosirea metanului emis de deșeurile de grajd în producția de biogaz, în 2050, va fi acoperit 5% din necesarul de energie al domeniului agricol și va scădea cu 40% nivelul emisiilor cauzate de managementul deșeurilor de grajd față de nivelul din 2020;
● Ponderea surselor de energie solară folosite în agricultură va crește la 15% în 2050;
● Consumul de motorină va fi redus la 0% în 2050, ceea ce înseamnă că toate utilajele agricole, tractoarele, combinele şi camioanele nu vor mai putea avea motoare diesel;
● Populația de păsări și animale se va păstra totuşi în cifre aproximative la nivelul actual: bivolițe -0,5%, capre de lapte +1,1%, alte tipuri de capre +0,4%, cai -1,1%, catâri și măgari +0,2%, păsări adulte de ouă +0,7%, păsări adulte de carne +0,7%, iepuri +0,5%, bovine mai mari de 2 ani pentru sacrificat +0,13%, vaci de lapte +1,10%, porcine sub 20 kg +1,85%, porcine între 20 și 50 kg +1,85%, vieri +0,50%, scroafe pentru reproducere +1,6%, oi de lapte +1,20%, berbeci pentru reproducere +1,20% şi alte tipuri de ovine +1,20%.

Deşeuri

● În 2035 doar 10% din deșeurile municipale vor mai fi depozitate;
● Până în 2030, cantitatea de deșeuri municipale per capita va fi redusă cu 10% comparativ cu 2017;
● Rata de reciclare a deșeurilor de lemn din ambalaje va fi de 25% în 2025, 30% în 2030 și 50% în 2050; ● Rata de reciclare a tuturor categoriilor de deșeuri de hârtie va fi de 80% în 2050, a deșeurilor alimentare și de grădină de 50% până în 2030 și de 60% în 2050;
● Deșeurile alimentare și de grădină vor fi reciclate prin compostare. Factorul de emisii pentru compostare va fi redus la 3 kt CH4/tonă și 0,24 kt N2O/tonă în 2050.
● Rata de reciclare deșeurilor textile, care este acum zero în România, va fi în 2050 de 80%;
● Până în 2050, 60% din emisiile de metan produse de deșeurile nereciclabile, alături de emisiile istorice, vor fi folosite pentru producția de energie;
● Volumul de deșeuri municipale incinerate/co-incinerate anual va crește la 500.000 tone anual în 2030 și la 900.000 tone anual în 2050, cu opțiunea ca aceste deșeuri să fie folosite pentru valorificare energetică în instalații de valorificare și/sau în fabrici de ciment. Toate operațiunile de incinerare/co-incinerare cu recuperare de energie a deșeurilor se vor realiza cu eficiență energetică ridicată.

Strategia pe termen lung a României pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră se aliniază la politicile europene de reducere a emisiilor. Şi oricât de neverosimile ar părea schimbările prevăzute pentru anii următori ele ar putea deveni realitate într-un timp mai scurt decât ne aşteptăm. Pentru că această strategie numită „România Neutră“, aprobată acum prin Hotărâre de Guvern, este doar începutul unui alt lung şir de alte acte legislative ce vor fi emise în viitorul apropiat.

Costurile transformării României într-o ţară fără emisii vor fi uriaşe şi vor fi plătite de fiecare dintre noi. Pentru că nici în Europa şi nici în România nu există alţi bani, decât cei pe care îi producem noi. Dar şi satisfacţia va fi pe măsura eforturilor, pentru că cei care vor supravieţui acestor schimbări, chiar dacă vor călători mai puţin şi vor avea mai frig în case pe timpul iernii, se vor putea bucura totuşi de un aer mai curat şi mai sănătos.•