După ce Guvernul a aprobat pe 15 decembrie a.c. proiectele de lege privind bugetul pentru anul viitor şi după ce acestea au trecut cinci zile mai târziu prin Parlament, preşedintele Klaus Iohannis a promulgat pe 28 decembrie a.c. Legea bugetului de stat şi Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2024.
Conform acestui document, anul viitor, bugetul României va fi axat pe investiţii în valoare de circa 7% din PIB, pe o creştere economică de 3,4% şi un deficit bugetar estimat la 5% din PIB. Veniturile luate în calcul sunt de 308.205 milioane lei, cheltuielile de 655.825 milioane lei în credite de angajament şi de 404.238 milioane lei în credite bugetare, iar deficitul de 96.033 de milioane lei. Bugetul asigurărilor sociale de stat aferent sistemului public de pensii s-a stabilit la venituri de 134.982.538.000 lei, cheltuieli de 134.982.538.000 lei, atât la credite de angajament, cât şi la credite bugetare. Câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2024 a fost de 7.567 de lei.
Bugetul MMAP
Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor a primit din bugetul pe 2024 suma de 3.144.156 mii lei, mai mult cu 10,77% faţă de anul 2023. La acestea se adaugă 17,423 miliarde lei, credite de angajament. La dezbaterea bugetului MMAP au fost depuse 25 de amendamente şi niciunul dintre acestea nu a trecut de votul parlamentarilor din comisiile de specialitate.
„Creşterea creditele bugetare de 10,77% se datorează în principal alocării aferente implementării investiţiilor finanţate din PNRR, scăderii creditelor de angajament cu 24,16% cauzate de finalizarea proiectelor cu finanţare din fonduri europene nerambursabile aferente cadrului financiar 2014-2020 şi încheierii unor contracte de finanţare în anul 2023. Unul dintre proiectele majore ale anului viitor este reducerea eroziunii costiere care nu s-a finalizat în 2023 şi întruneşte condiţiile necesare pentru etapizare şi va fi finanţat în continuare din fonduri europene. De asemenea, mai sunt o serie de proiecte pentru apărare împotriva inundaţiilor care vor continua şi în anul 2024“, a declarat pentru Agerpres Adriana Petcu, secretar de stat în Ministerul Mediului.
Referitor la bugetul Ministerului Mediului pentru anul 2024, ministrul Mircea Fechet a spus că prioritare vor fi investiţiile în managementul infrastructurii şi resurselor de apă în vederea prevenirii riscurilor şi a reducerii impactului produs de calamităţile naturale asupra populaţiei şi bunurilor. „Bugetul pe 2024 al MMAP va fi mai mare decât cel din 2023 şi vom continua toate proiectele pentru protecţia mediului atât de aşteptate de români. Am fost martori cu toţii în această vară la efectele devastatoare ale fenomenelor hidro-meteo extreme, iar anul viitor avem nevoie de sume consistente necesare infrastructurii pentru prevenirea inundaţiilor şi reducerea eroziunii costiere. Continuăm să protejăm pădurile şi vom oferi compensaţii pentru proprietarii care deţin păduri cu funcţii speciale de protecţie şi asigurarea serviciilor silvice, împădurirea terenurilor degradate şi realizarea de perdele forestiere de protecţie“, a declarat Mircea Fechet.
Restructurarea
Acum, după adoptarea bugetului pentru anul viitor, urmează restructurarea ministerelor din care poate cel mai vizat este cel al Mediului, Apelor şi Pădurilor. La mijlocul lunii decembrie, Marcel Ciolacu a făcut o declaraţie prin care a anunţat schimbări mari în primele luni ale anului 2024. „Săptămâna asta am discutat reorganizarea a șase ministere, săptămâna viitoare continuăm cu restul. În final, vor rămâne mai puţine instituţii, cu puncte unice de avizare a documentelor, reducând astfel birocraţia“, a spus Marcel Ciolacu în data de 15 decembrie a.c.
Pe surse a circulat în luna noiembrie a.c. un proiect de Ordonanţă de Urgenţă care prevedea desființarea Gărzii Forestiere Naționale (GFN), a Agenției pentru Arii Naturale Protejate (ANANP), a Agenției Naţionale pentru Protecția Mediului (ANPM) şi a Gărzii Naționale de Mediu (GNM) şi instituirea unui corp unic de control și a unei autorităţi unice de implementare și monitorizare în domeniul mediului, apelor și pădurilor, la nivel regional. Conform acestui proiect de Ordonanţă de Urgenţă, care a circulat „pe surse“, cele opt centre regionale de autorizare şi control ale Ministerului Mediului ar putea fi la: Bacău, Suceava, Ploieşti, Bucureşti, Râmnicu Vâlcea, Braşov, Oradea şi Cluj-Napoca.● ecologic
