5.9 C
Bucharest
Wednesday, February 21, 2024
Mai mult

    Scurta istorie a unei ordonanţe îndelung contestate

    Sursa foto: ecologic

    O ordonanţă de urgenţă iniţiată de Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor şi aprobată de Guvern în septembrie anul trecut se află încă în dezbatere în comisiile de specialitate din Parlament urmând ca în viitorul apropiat să fie aprobată şi transformată în lege. Această ordonanţă, pe lângă faptul că este poate cel mai contestat act legislativ din domeniul mediului, demonstrează cât de incoerent şi plin de contradicţii poate fi un document la elaborarea căruia nu se ţine cont în nici un fel de opiniile sau sugestiile mediului de afaceri pe care îl reglementează.• Matei Dumitru

    Istoria Ordonanței de Urgență nr. 125/2022 care modifică OUG nr. 196/2005 începe în toamna anului 2021 când proiectul de act normativ a fost trecut şi apoi retras de pe site-ul Secretariatului general al Guvernului fără a fi supus dezbaterii publice. Documentul care nu a fost publicat, dar a circulat „pe surse“ şi a fost aspru criticat de mediul de afaceri, a dispărut atunci de pe agenda Guvernului.

    Ordonanța nr. 125/2022 are două paliere distincte. Unul vizează înăsprirea condițiilor în care toți cei din mediul privat – producători, organizații de transfer de responsabilitate și colectori de deșeuri – își mai pot desfășura activitatea și al doilea se referă la bugetarii și angajații Administrației Fondului pentru Mediu (AFM), cărora li se asigură o creștere salarială de 50%. În plus, numărul angajaților AFM crește la 350, personal la care se adaugă doi vicepreședinți cu rang de subsecretar de stat și un secretar general. Două paliere, două lumi, două abordări total diferite.

    După aproape un an, în luna august a anului 2022, când mai toată lumea interesată de acest subiect era în vacanţa de vară, proiectul de modificare a OUG nr. 196/2005 a reapărut în mediul public tot „pe surse“. Una din diferenţele dintre cele două variante era aceea că din a doua variantă a fost eliminată răspunderea colectorilor de deşeuri care a fost înlocuită cu depunerea unei garanţii la Administraţia Fondului pentru Mediu (AFM). Abia după două săptămâni, atunci când documentul era deja cunoscut de toată lumea, Ministerul Mediului a considerat că nu mai are nici un rost să îl ţină ascuns şi a postat pe site proiectul de ordonanţă. Au urmat contestaţii, simulări de consultări publice. În cele din urmă, în data de 16 septembrie 2022, Guvernul a adoptat Ordonanţa de Urgenţă nr. 125 fără a ţine cont de niciuna dintre modificările cerute de producători, asociaţii ale comercianţilor şi organizaţii colective.

    În consecinţă, toată piaţa deşeurilor a intrat într-un blocaj sever după ce colectorii au fost obligaţi să plătească o garanţie de 500.000 lei către AFM şi după ce Organizaţiile de Implementare a Responsabilităţii Extinse a Producătorilor (OIREP) urmau să plătească o penalitate de 2 lei pe kilogram pentru „diferența dintre cantitățile corespunzătoare obiectivelor minime de valorificare și cantitățile de deșeuri de ambalaje efectiv valorificate“ şi nu „încredinţate în vederea reciclării“ cum prevedea OUG nr. 196/2005.

    Acest punct este unul dintre cele mai sensibile pentru că potrivit legii producătorii sunt obligați să raporteze anual cantitățile reciclate, dar reciclatorii au la dispoziție trei ani pentru a le recicla.

    Ordonanţa nr. 125/2022 are o dublă măsură. Una pentru tot ce înseamnă autoritate a Statului, publică sau asociativă, şi o alta total diferită pentru tot mediul privat, o zonă care după părerea autorităţilor se face vinovată de toate problemele din domeniu.

    Camera Deputaţilor, episodul 1

    Ordonanţa nr. 125/2022 a intrat pentru prima data în atenţia deputaţilor în Comisia pentru Politică Economică, Reformă și Privatizare în data de 6 decembrie 2022.

    Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor a fost reprezentat de Bogdan-Radu Bălănișcu, secretar de stat, şi de Aurelian Dobre, director în Administraţiei Fondului pentru Mediu.

    Din partea mediului privat au participat la discuţii Geanin Şerban, preşedintele Asociației OIREP Ambalaje, Sorin Dumitru, vicepreședintele Eco-Rom Ambalaje, Emanuel Pârvulescu, director Cora România, George Bădescu, directorul Asociației Marilor Rețele Comerciale din România, Alin Teiuşanu, directorul executiv al OPP REMAT şi Cristian Pocol, preşedintele Asociaţiei RESPO DEEE.

    În urma dezbaterilor, Costel Neculai Dunavă, preşedintele Comisiei pentru Politică Economică, Reformă și Privatizare, a propus aprobarea unui raport preliminar de adoptare a proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 125/2022.

    Supusă la vot, propunerea a fost aprobată cu majoritate de voturi. În consecinţă, un raport preliminar de adoptare a proiectului de Lege a fost înaintat Comisiei de Mediu şi Echilibru Ecologic pentru modificare şi completare.

    Senat, episodul 2

    În data de 17 octombrie 2022 Proiectul de lege privind aprobarea OUG nr.125/2022 a intrat în dezbatere în cele două comisii reunite (Economice, Industrii şi Mediu) din Senatul României. Ministrul Mediului a susţinut necesitatea adoptării ordonanţei pentru combaterea raportărilor false. După ce au ascultat părerea reprezentanților producătorilor, senatorii au propus schimbarea formulării „cantitățile efectiv valorificate“ cu „cantitățile care intră în instalații de reciclare“. Cu toate că nu rezolvă problema raportărilor, noua formulare este ceva mai apropiată de cea dorită de producători, și anume „cantități încredințate în vederea reciclării“.

    AH4W1579 SENAT site
    Sursa foto: ecologic

    Referitor la garanţia impusă colectorilor comisiile din Senat au propus următoarea formula: „operatorii economici fără istoric de activitate care desfășoară activități de colectare, valorificare, salubrizare sau brokeraj și raportează deșeuri pentru contribuabilii prevăzuți la lit. v) constituie o garanție în cuantum de 35.000 lei în primul an de activitate, respectiv 10 lei/tonă tranzacționată în SIATD, dar nu mai puțin de 35.000 lei după primul an de funcționare, în favoarea Administrației Fondului pentru Mediu“.

    Camera Deputaţilor, episodul 3

    Prima dezbatere pe tema OUG nr. 125/2022 în cadrul Comisiei de Mediu şi Echilibru Ecologic din Camera Deputaţilor a avut loc în data de 14 martie 2023. La discuţii au participat din partea mediului de afaceri producători şi reprezentanţi ai Organizaţiilor de Implementare a Responsabilităţii Extinse a Producătorilor (OIREP). Singurul reprezentant al Organizaţiilor de Transfer de Responsabilitate (OTR) a fost Cristian Pocol, preşedintele Asociaţiei RESPO DEEE.

    Tánczos Barna, ministrul Mediului, a subliniat în faţa senatorilor importanţa acestei reglementări: „obiectivul primordial al OUG nr. 125/2022 este încercarea autorităţii competente de a separa activităţile corecte, legale, necesare de cele care sunt la limita legii sau dincolo de ea, care nu respectă legislaţia aferentă şi unde operatorii ajung de foarte multe ori pe mâna procurorilor din cauza activităţilor ilegale, a infracţiunilor pe care le comit.“

    AH4W2603 episod 1 site
    Sursa foto: ecologic

    „Faţă de propunerea noastră iniţială (Garanţia de 500.000 lei impusă colectorilor – n.r.) care admitem şi recunoaştem că este una destul de provocatoare pentru companiile mici, am agreat împreună cu agenţii economici să mergem pe un sistem proporţional cu o sumă relativ mică la intrarea în piaţă care apoi, în funcţie de cantităţile raportate în SIATD, va creşte odată cu nivelul afacerii. În acelaşi timp trebuie să vorbim de depozitarea deşeurilor ca ultimă soluţie. Venim cu o propunere de majorare a taxei la depozit. Din motive fiscale colegii noştrii susţin menţinerea denumirii de contribuţie pentru economia circulară. Noi susţinem majorarea treptată a valorii acesteia pentru a ţine pasul şi cu costurile reciclării. Propunerea noastră este ca începând cu data de 1 iulie 2023 sau 1 ianuarie 2024 să operăm o majorarea a acestei contribuţii de la 80 la 160 de lei pe tonă. Prin OUG nr. 125/2022 venim cu propuneri de întărire a capacităţii de control a AFM. În spatele acestor reglementări stă SIATD, platforma noastră informatică, un sistem care va trebui dezvoltat, întărit astfel încât să asigure o trasabilitate şi o bază de date pentru tot domeniul. Modificările aduse în Senat, cu una sau două excepţii, sunt susţinute şi de noi“, a declarat Tánczos Barna, ministrul Mediului.

    Geanin Şerban, preşedintele Asociaţiei OIREP Ambalaje, a susţinut în faţa deputaţilor punctul de vedere al organizaţiei: „formularea corectă ar trebui să fie «cantităţile care intră în operaţiunea de reciclare» aşa cum este ea în Directiva nr. 852/2018 care a fost transpusă prin Ordonaţa nr. 1 din 2021. Susţinem această definire foarte clară deoarece ea respectă Directiva şi practica europeană. Directiva se referă la cantităţile reciclate, nu la momentul când are loc reciclarea. De aceea cantităţile care vor fi luate în calcul la realizarea obiectivelor vor trebui să fie cele recepţionate şi confirmate în SIATD de către operatorul economic valorificator după scăderea impurităţilor, altele decât materialul ţintă.“

    Preşedintele Asociaţiei RESPO DEEE, Cristian Pocol, a propus respectarea legislaţiei europene în ceea ce priveşte reponsabilitatea producătorilor: „am venit cu un amendament la propunerea de modificare a OUG nr. 125/2022 referitor la o contribuţie care se aplică Organizaţiilor de Transfer de Responsabilitate (OTR) în situaţia în care nu se atinge ţinta de colectare. Chiar şi comisarul european de mediu a afirmat recent că această ţintă nu se poate atinge. Prin această contribuţie noi amendăm o obligaţie care nu se poate face. Şi acest lucru este cunoscut fiindcă avem o Directivă care este în vigoare din anul 2012 şi care se află acum în process de revizuire. Existenţa acestei contribuţii are o serie de consecinţe, de la faptul că producătorii care chiar dacă au obligaţii, nu mai au nici un fel de răspundere şi până la creşterea abruptă a preţurilor la deşeuri. Această ţintă trebuie să existe dar ea trebuie să fie în conformitate cu legislaţia europeană care prevede ca responsabilitatea să fie transmisă la producători.“

    O intervenţie interesantă a avut-o Aurelian Dobre, directorul Direcţiei de Venituri din AFM: „în momentul de față sunt în plin proces de verificare al OTR-urilor, până în acest moment nu am încasat mare lucru de la aceștia. Cifrele (de colectare la DEEE) se situează în jurul sumei de 160 de mii de tone pentru anul trecut din care noi am constatat că aproximativ 30 de mii de tone nu sunt reale și pentru care am sesizat organele de urmărire penală. Dar cred că pe lângă aceste cantități care nu au existat, mai sunt și altele care sunt încă în lucru.“

    La finalul şedinţei s-a decis ca discuţiile să fie reluate la o data ulterioară.

    Camera Deputaţilor, episodul 4

    AH4W3404 episodul 2 site
    Sursa foto: ecologic

    A doua dezbatere din Comisia de Mediu şi Echilibru Ecologic din Camera Deputaţilor a avut loc în data de 25 aprilie a.c. Cea mai importantă hotărâre luată în această şedinţă a fost aceea că începând cu data de 1 ianuarie 2024 valoarea taxei de depozitare (contribuția pentru economia circulară) va creşte de la 80 de lei la 160 lei/tonă.

    Referitor la majorarea acestei taxe ministrul Mediului a declarat că „dublarea contribuției este necesară pentru că tendința de scumpire a reciclării este valabilă și la ambalaje şi la DEEE-uri și nu putem permite ca depozitarea sau penalitatea să fie mai mică decât costul reciclării.“

    Referitor la modificarea garanţiei impusă colectorilor de deşeuri ministrul a spus: „Accesul pe o piaţă reglementată cum este cea a deşeurilor se face condiţionat. Acest lucru impune existenţa unei garanţii pentru a ne asigura că operaţiunile sunt corecte. În cazul în care acestea nu sunt corecte prejudiciile trebuie să fie recuperate de la cei care le-au creat. Acesta este motivul pentru care atât colectorul, cât şi Organizaţia de Transfer de Responsabilitate (OTR) depun câte o garanţie. OTR-ul are o garanţie de 2 milioane de lei, iar la colectori prima dată ne-am gândit la o sumă fixă, dar apoi ne-am gândit că ar fi mai corect ca această garanţie să fie raportată la cantitatea tranzacţionată.“

    AH4W3342 episod 3 site

    Geanin Şerban, preşedintele Asociaţiei OIREP Ambalaje, a semnalat problemele pe care le-a creat introducerea acestei garanţii: „este uimitor să vedem cu câtă ușurință Ministerul Mediului trece de la o reglementare a garanției de 500.000 lei în favoarea AFM-ului către o nouă propunere de 10 lei pe tonă către OIREP-uri. Lucrurile sunt grave pentru că astfel se încearcă să se mascheze situația generată de OUG nr. 125, dar mai ales de aplicarea cel puțin ciudată de către AFM a propriei ordonanțe de urgență. Am verificat și în prezent este postat pe prima pagină a AFM-ului un mesaj în care este menționat faptul că trebuie constituită garanția de către colectori, salubriști, brokeri și că în cazul în care ei nu constituie garanția prevăzută nu vor mai putea accesa sistemul SIATD și nu vor mai raporta cantitățiile de deșeuri pentru operatorii economici. De la începutul anului, AFM-ul nu a operat însă această prevedere astfel că în prezent în SIATD sunt raportate în conturile OIREP-urilor cantități neacoperite de garanție. În cele opt luni de zile de la apariţia acestei ordonanțe fără metodologii de aplicare a garanției, fiecare și-a constituit garanţia aşa cum a considerat și cum i-a convenit. Marea majoritate cu scrisori de garanție sau și mai grav cu scrisori de garanție emise de către Instituțiile Financiare Nebancare (IFN) pe o perioadă de un an de zile“.

    Camera Deputaţilor, episodul 5

    Cea de-a treia dezbatere din Comisia de Mediu şi Echilibru Ecologic din Camera Deputaţilor a OUG nr. 125/2022 a avut loc pe 3 mai a.c. În această şedinţă reprezentanţii industriei nu au mai avut drept de intervenţie, discuţiile axându-se numai pe amendamentele depuse. Cele care au fost depuse de reprezentanţii industriei şi care nu au fost asumate de nici un parlamentar au rămas doar propuneri, deci nu au fost luate în discuţie.

    Un amendamentul depus la Comisia Economică propunea ca la Articolul 9 alineatul (1), după litera v) să se introducă o nouă literă, litera (v1), cu următorul cuprins referitor la veniturile AFM: „o contribuţie de 2 lei/kg datorată de operatorii economici care desfăşoară activităţi de colectare/valorificare/salubrizare şi raportează deşeuri pentru contribuabilii prevăzuţi la lit. v) şi y), pentru diferenţa dintre cantităţile de deşeuri de ambalaje, deşeuri de echipamente electrice şi electronice (DEEE), baterii, anvelope uzate, declarate ca fiind gestionate, şi cantităţile de deşeuri constatate de Administraţia Fondului pentru Mediu“. În mod ciudat acest amendament care se referă la colectorii şi valorificatorii care sunt în relaţie cu organizaţiile de preluare de responsabilităţi atât din domeniul ambalajelor, cât şi din cel al electronicelor a fost abrogat prin vot de membrii comisiei ceea ce înseamnă că în cazul raportării unor date false colectorii de deşeuri nu vor mai putea fi traşi la răspundere prin recuperarea prejudiciului creat. Pentru că acest prejudiciu este egal cu zero.

    AH4W3536 EPISOD 3
    Sursa foto: ecologic

    Astfel, în cazul celor 30.000 de tone de DEEE raportate în fals de care vorbea în aprilie reprezentantul AFM, Aurelian Dobre, nu se va mai recupera prejudiciul de 2 lei/kg. De garanţii nu poate fi vorba fiindcă ele nu se aplică colectorilor de DEEE.

    Din punct de vedere juridic, atât timp cât se instituie o garanţie în sarcina unui colector se predetermină un prejudiciu. Astfel că apare o limitare a răspunderii colectorilor, iar dacă această garanţie nu acoperă prejudiciul AFM se îndreaptă spre OIREP-uri sau OTR-uri şi apoi spre producători. Această prevedere, care este de fapt o încurajare a colectorilor de a raporta cantităţi fictive de deşeuri, are un singur scop: penalizarea de către AFM a organizaţiilor colective şi a producătorilor.

    Referitor la acest articol Sorin Dumitru de la Eco-Rom Ambalaje a semnalat şi el o neconcordanţă în termeni: „se elimină prin abrogarea Articolului 9, aliniat 1, litera v1) obligaţia operatorilor economici colectori de a plăti 2 lei pe kilogram pentru cantităţile nedeclarate sau declarate incorect, ceea ce înseamnă că aceşti colectori nu mai sunt contribuabili, în schimb se constituie o garanţie în sarcina acestora. Ori dacă ei nu mai sunt contribuabili, ce să garanteze? Pentru că o garanţie se poate institui numai dacă există o obligaţie.“

    Amendamentul care prevedea ca venit la AFM „o contribuţie de 2 lei pe kilogram datorată pentru diferenţa dintre cantităţile de deşeuri de ambalaje corespunzătoare cantităţilor minime de valorificare sau incinerare în instalaţii de incinerare cu recuperare de energie şi de valorificare prin reciclare şi cantităţile de deşeuri de ambalaje care intră în instalaţii de reciclare şi sau instalaţii de valorificare de către operatorii economici care introduc pe piaţa naţională produse ambalate (…)“ a fost susţinută de minister şi a fost aprobată prin vot de membrii comisiei.

    „Am ales formula «intrare în instalaţia de reciclare» pentru că ea este în relaţie directă cu termenul folosit în Directivă. Formula «efectiv valorificat» necesită o detaliere şi o specificare la nivel de Hotărâre de Guvern sau de Ordin de ministru în ceea ce priveşte documentul în care se demonstrează că acesta a fost efectiv valorificat şi credem că termenul „care intră în instalaţie“ este mult mai clar pentru toţi operatorii care operează pe piaţă şi care necesită mai puţine clarificări la nivel de legislaţie subsecventă“, a spus în plenul Comisiei Tánczos Barna, ministrul Mediului.

    Geanin Şerban, preşedintele Asociaţiei OIREP Ambalaje, a declarat că „se instituie astfel un tratament discriminatoriu atât între privaţi şi Stat, cât şi între reciclatorii interni şi cei externi. În ţările europene producătorii finanţează reciclarea deşeurilor şi obligaţia lor se stinge în momentul în care reciclatorul îşi măsoară cantitatea pe care o va recicla şi o confirmă. Este un mod de lucru pe care AFM-ul îl acceptă pentru anumite materiale şi pentru anumiţi contribuabili. Dau ca exemplu SGR care va deveni funcţional la 1 decembrie anul acesta. Prin HG nr. 1074/2021 AFM-ul este de acord că pentru o sticlă acceptată în sistem producătorul prin SGR îşi va îndeplini obligaţia pentru cantităţile care vor fi încredinţate în vederea reciclării. În schimb pentru acelaşi producător care ambalează într-o sticlă care nu este acceptată în SGR va recunoaşte cantitatea pentru realizarea obiectivului doar atunci când reciclatorul va declara că a reciclat-o. Ciudat este că la obiectivul de reciclare pentru UAT-uri s-a păstrat varianta «încredinţate în vederea reciclării» în timp ce pentru producători şi OIREP-uri «după ce a intrat în instalaţia de reciclare»“.

    Reprezentantul Eco-Rom Ambalaje, Sorin Dumitru, a atras atenţia Comisiei că „forma care a fost adoptată contravine modului în care ministerul a transpus aceeaşi reglementare din Legea nr. 249, Articolul 15, aliniatul 1 în care se vorbeşte de intrarea în operaţiunea de reciclare şi nu în instalaţia de reciclare.“

    AH4W3590 site
    Sursa foto: ecologic

    Dezbaterile din comisiile parlamentare pe tema aprobării OUG nr. 125/2022 au avut câteva mari probleme. Amendamentele ministerului au fost aduse la cunoştinţa invitaţilor doar în cadrul şedinţelor, nu înainte cu câteva zile de desfăşurarea lor şi nu în scris, ci doar prin afişare pe ecranele monitoarelor.

    La ultima şedinţa a Comisiei de Mediu şi Echilibru Ecologic din Camera Deputaţilor reprezentanţii producătorilor au lipsit de la discuţii, ceea ce confirmă unele zvonuri conform cărora ei ar fi renunţat la modificările pe care le-au susţinut până acum în urma presiunilor venite din partea Ministerului Mediului. Taxa pe plastic, care este deocamdată plătită de la bugetul naţional, dar care ar putea fi transferată oricând în sarcina lor, ar fi argumentul care i-a convins să nu îşi mai apere punctele de vedere.

    Dar poate cea mai mare problemă este aceea că amendamentele depuse de reprezentanţii industriei nu sunt asumate de vreun parlamentar, ceea ce arată, dacă mai era cazul, cât de mare a ajuns în prezent prăpastia dintre aleşi şi mediul economic din România.

    Camera Deputaţilor, episodul 6

    Pe 9 mai a.c. OUG nr. 125/2022 a fost trimisă de Ministerul Mediului în procedură de urgenţă din nou la Comisia pentru Politică Economică din Camera Deputaţilor. Se pare că planul ministerului era ca forma propusă de Comisia de Mediu să fie acceptată imediat, fără modificări, de membrii Comisiei economice care să o trimită spre definitivare Comisiei de Mediu. De aici ordonanţa urma să intre în plenul Camerei Deputaţilor, eventual chiar în aceeşi zi.

    Ministrul Mediului Táncosz Barna, secretarul de stat Radu Bălănişcu şi directorul AFM Aurelian Dobre au cerut preşedintelui Comisiei pentru Politică Economică o amânare de o săptămână pentru că „au apărut nişte observaţii de la Consiliul Legislativ şi este necesar un timp pentru ca ele să fie studiate“. Este posibil ca nu atât studierea observaţiilor să stea la baza amânării cerute de minister, cât protestul deputaţilor AUR referitor la guvernanţa corporativă care se desfăşura în aceeaşi sală de şedinţă.

    Povestea continuă…

    AH4W3622 site
    Sursa foto: ecologic

    Publicitate

    LĂSAȚI UN MESAJ

    Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
    Introduceți aici numele dvs.

    Ultimele știri

    Consiliul și Parlamentul European vor reglementeze certificările eliminărilor de dioxid de carbon

    Negociatorii Consiliului și ai Parlamentului European au ajuns în data de 20 februarie a.c. la un acord politic provizoriu...

    Mai multe articole