România se află în fața unei provocări majore în gestionarea deșeurilor textile, în contextul noilor obligații europene care impun, începând din 2025, colectarea separată și, ulterior, implementarea unui sistem funcțional de responsabilitate extinsă a producătorului (EPR). În lipsa unei infrastructuri adecvate și a unor mecanisme coerente, autoritățile, mediul de afaceri și societatea civilă avertizează că riscurile de neconformare sunt semnificative, dar și că există oportunități economice importante dacă tranziția este gestionată corect.
România generează anual aproximativ 160.000 de tone de deșeuri textile, însă rata de reutilizare și reciclare se situează între doar 6% și 10%, pe fondul lipsei infrastructurii, a datelor centralizate și a unui sistem coerent de gestionare.
În acest context, Asociația Planeta Verde (APV), sub egida Comisiei pentru Mediu a Senatului și a Comisiei pentru Mediu și Echilibru Ecologic a Camerei Deputaților, a organizat în data de 31 martie 2026, la Senatul României, conferința „Textilele în România: între Directiva UE și implementarea națională“.
Evenimentul, realizat în parteneriat cu FEPRA Group, Asociația Marilor Rețele Comerciale din România și EVE Fashion, a reunit reprezentanți ai autorităților naționale și europene, ai mediului de afaceri și ai societății civile, într-un dialog aplicat privind implementarea sistemului EPR pentru textile. Conferința se înscrie în demersul grupului de lucru inițiat de APV, sprijinit de o parte dintre membrii săi, pentru conturarea unui model funcțional de economie circulară în sectorul textil.
Context: obligații europene și presiune pe sistemul național
De la 1 ianuarie 2025, colectarea separată a textilelor a devenit obligatorie la nivel european. Directiva (UE) 1892/2025 stabilește termene clare: 17 iunie 2027 pentru transpunerea în legislația națională și 17 aprilie 2028 pentru operaționalizarea unui sistem EPR dedicat textilelor.
În prezent, România nu dispune de un sistem integrat care să acopere colectarea, sortarea în vederea reutilizării și reciclarea textilelor și nici de un mecanism financiar stabil, ceea ce amplifică riscul întârzierilor în implementare.
Sursa foto: Asociaţia Planeta Verde
„Viziunea noastră este să construim, împreună cu actorii din piață, un sistem care funcționează în mod real, cu etape clare și un calendar predictibil, care să susțină investițiile și implementarea eficientă. Avem ambiția ca România să devină o poveste de succes la nivel european și în domeniul textilelor“, a declarat în cadrul conferinţei Diana Buzoianu, ministra Mediului, Apelor și Pădurilor.
„Directiva trebuie implementată integral. Lipsa țintelor numerice nu înseamnă flexibilitate, ci responsabilitate 100% – colectarea separată trebuie realizată riguros, iar datele trebuie să stea la baza deciziilor“, a explicat Aurel Ciobanu-Dordea, director Economie Circulară în cadrul DG Mediu, Comisia Europeană.
Necesitatea unui sistem construit corect de la început
Experiența sistemelor EPR deja existente arată că simpla dezvoltare a unor mecanisme de colectare nu este suficientă. Este necesară abordarea întregului lanț valoric, de la reutilizare și reciclare până la crearea unei piețe funcționale pentru materiile prime secundare.
Mihaela Frăsineanu, consilier de stat în cadrul Cancelariei Prim-ministrului, a subliniat că „Textilele sunt o prioritate asumată prin Planul Național de Acțiune pentru Economia Circulară, iar implementarea trebuie să fie consecventă, cu dezvoltarea simultană a infrastructurii, a capacităților de reciclare și a piețelor de valorificare. Fără aceste elemente, sistemul nu va funcționa“.
Sursa foto: Asociaţia Planeta Verde
La rândul său, Viorel Băltărețu, secretar de stat în cadrul Ministerului Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, a evidențiat dimensiunea economică a domeniului: „Deșeurile textile nu sunt doar o problemă de mediu, ci și o oportunitate economică – pentru materii prime secundare, noi lanțuri de valoare și investiții în industrie. De aceea, este necesară o implementare corectă a directivei prin separarea corectă a fluxurilor de la început, construirea unei piețe pentru reutilizare și reciclare, utilizarea datelor ca infrastructură, nu ca birocrație și aplicarea unor reguli egale pentru toți“.
Sursa foto: Asociaţia Planeta Verde
„Provocarea nu este doar transpunerea directivei, ci construirea unui sistem aplicabil în practică – cu costuri realiste, infrastructură și reguli, într-un cadru predictibil, care să permită planificare și investiții pe termen de 3-5 ani“, a completat Ionuț Georgescu, CEO FEPRA Group.
Sursa foto: Asociaţia Planeta Verde
Primul instrument de orientare: analiza comparativă EPR textile
În cadrul conferinței a fost lansat raportul „Modele de Guvernanță pentru Circularitatea Textilelor în România“, care propune un cadru comparativ bazat pe modele din Franța, Olanda, Belgia și Germania și formulează direcții concrete de acțiune pentru România.
Analiza evidențiază faptul că România generează anual aproximativ 160.000 de tone de deșeuri textile, dintre care sub 6-10% sunt reutilizate sau reciclate. De asemenea, lipsesc statisticile centralizate privind textilele introduse pe piață, nu există un OIREP funcțional specializat pe acest flux, iar sistemul de trasabilitate existent, SIATD, nu este adaptat pentru gestionarea textilelor și necesită extindere.
Concluziile conferinței
Participanții au subliniat că Directiva europeană nu impune un model unic de implementare și nici ținte concrete, oferind statelor membre flexibilitatea de a-și construi propriile sisteme. În acest context:
• Soluțiile nu pot veni exclusiv din zona instituțională, ci trebuie construite în parteneriat cu mediul privat. Reprezentanții Ministerului Mediului și ai Ministerului Economiei au lansat un apel deschis către industrie pentru a contribui cu propuneri concrete, coerente, aplicabile și aliniate realităților din piață.
• Implementarea presupune și o schimbare de comportament, atât la nivelul consumatorilor, cât și al întregului lanț economic. Separarea corectă a fluxurilor și respectarea ierarhiei deșeurilor sunt esențiale pentru ca textilele să poată fi reutilizate, reparate sau reciclate eficient.
• Colectarea nu poate depinde exclusiv de sistemul public, care nu dispune încă de capacități suficiente de sortare și procesare. Este necesară deschiderea sistemului către mai mulți actori și dezvoltarea unei infrastructuri integrate, pentru a evita blocajele, stocarea sau eliminarea prin incinerare.
• Dezvoltarea economiei sociale în viitorul sistem EPR poate contribui la atingerea obiectivelor de mediu, dar mai ales la generarea de impact social real.• ecologic
