31.2 C
Bucharest
Monday, July 26, 2021

2021, an de cumpănă pentru organizaţiile de transfer responsabilitate din domeniul DEEE – partea a doua

• Despre contribuţia de 4 lei pe kilogram

Pentru organizaţiile de transfer responsabilitate (OTR) care activează de multă vreme în domeniul deşeurilor de echipamente electrice şi electronice (DEEE), 2021 este probabil unul dintre cei mai dificili ani din întreaga activitate. Aflate sub presiunea unei ţinte naţionale de colectare imposibil de atins în condiţiile unei pieţe nesaturate şi sub ameninţarea falimentului în situaţia în care vor trebui să plătească penalităţi către Administraţia Fondului pentru Mediu (AFM), gestionând nemulţumirea producătorilor generată de scumpirea timbrului verde şi luptând cu o concurenţă tot mai numeroasă, OTR-urile cu tradiţie riscă să îşi încheie activitatea la finalul anului dacă legislaţia nu va fi revizuită considerabil. Continuăm aşadar seria articolelor dedicate provocărilor din domeniul deşeurilor electrice cu un material pe tema contribuţiilor către AFM.●

Coerciţie cu orice preţ?

În primul rând, dorim să ne exprimăm încă de la început susţinerea faţă de impunerea unei forme de sancţionare a producătorilor sau organizaţiilor de transfer responsabilitate care nu îşi îndeplinesc obiectivele anuale de colectare şi reciclare a DEEE, cu scopul condiţionării acestora de a creşte gradul de colectare. În actualul context însă organizaţiile colective sunt supuse unei triple penalizări pentru neîndeplinirea ratei minime anuale de colectare, după cum urmează:

– Neacordarea vizei şi anularea licenţei de operare pentru neîndeplinirea ţintei doi ani consecutivi conform art. 16 din Anexa 1 la OM nr. 1494/846/2016;

– Amendă contravenţională în valoare de 40.000 lei conform art. 43 din OUG nr. 5/2015;

– Contribuţie de 4 lei/kg pentru diferenţa dintre ţinta de colectare şi cantitatea de DEEE efectiv colectată conform OUG nr. 39/2016 care modifică OUG nr. 196/2005.

În ceea ce priveşte aplicarea penalităţii sau contribuţiei de 4 lei/kg ca măsură de încurajare a OTR-urilor să îşi îndeplinească obligaţiile de colectare, lucrurile sunt departe de a fi atât de simple şi prin urmare se impune o analiză detaliată a acestui subiect.

Răzvan Ziemba, preşedintele Asociaţiei ENVIRON

Decizia de a sancţiona neîndeplinirea ratei minime de colectare nu ţine cont de disponibilitatea efectivă a deşeurilor pe piaţă. Potrivit studiilor efectuate de diferiţi actori din domeniu şi după cum rezultă din raportul final „Recomandări privind îmbunătăţirea eficienţei actualei scheme REP în domeniul DEEE în România“ realizat de Jaspers în decembrie 2020, în ţara noastră nu există suficiente deşeuri disponibile pentru a asigura îndeplinirea ţintei naţionale. Mai mult decât atât, ţinta de 65% ridică provocări şi la nivelul celorlalte state membre care deşi beneficiază de o infrastructură de colectare extinsă şi de o cultură a reciclării dezvoltată în zeci de ani, întâmpină dificultăţi în realizarea obiectivului şi propun reconsiderarea modului de calcul al ţintei, raportat la cantităţile disponibile spre colectare şi nu la cantităţile puse pe piaţă.

Din perspectivă pur economică, pentru producătorii care plătesc timbrul verde către organizaţiile colective atâta vreme cât valoarea acestuia se află sub 2,6 lei/kg (4 lei/kg penalitatea către AFM x 65% ţinta = 2,6 lei/kg), colaborarea cu un OTR se justifică. Orice valoare mai mare de 2,6 lei/kg prezintă riscul ca producătorii să aleagă varianta declarării cantităţilor către AFM şi plata contribuţiei, însă în acest fel nu vor contribui efectiv la retragerea acestor deşeuri periculoase din piaţă şi obiectivele de protecţia mediului vor fi ratate. Un alt aspect care merită menţionat este că destinaţia banilor colectaţi nu este reglementată astfel încât din această contribuţie să fie finanţată crearea şi dezvoltarea infrastructurii de colectare sau a programelor de conştientizare a publicului şi stimulare a colectării selective.

De asemenea, trebuie să precizăm că unul dintre efectele imediate ale introducerii acestei contribuţii care a pus presiune pe organizaţiile colective a fost creşterea preţurilor la deşeuri de la 0,6 lei/kg în 2018 până la 1,6 lei/kg în 2020. Această creştere s-a reflectat în mărirea valorii timbrului verde şi s-a resimţit implicit în buzunarul consumatorilor.

În 2019 gradul de colectare a fost de aproximativ 85.000 tone din ţinta de 105.000 tone şi cel mai probabil acelaşi nivel a fost menţinut şi în 2020. Luând însă în considerare creşterea ţintei în 2021 de la 45% la 65%, obligaţia României va fi de circa 160.000 tone DEEE şi în pofida eforturilor organizaţiilor colective tot va rămâne un deficit de 60.000 tone până la îndeplinirea ţintei. Pentru această diferenţă organizaţiile colective ar trebui să plătească către AFM aproximativ 240 milioane lei, în condiţiile în care cifra de afaceri cumulată în 2020 a fost de circa 200 milioane lei. Aflate în incapacitate de plată, multe dintre organizaţiile colective se vor închide, şi din păcate acestea vor fi organizaţiile vechi, care au şi ţintele cele mai mari, fapt cu atât mai grav pentru ţara noastră deoarece ele sunt cele care contribuie semnificativ la cantităţile colectate.

Oare dispariţia acestor OTR-uri nu este un preţ prea mare de plătit pentru o măsură coercitivă care îşi propune de fapt îmbunătăţirea sistemului şi care poate avea de fapt rezultate adverse din punct de vedere al impactului asupra mediului şi al performanţelor României în domeniul DEEE?

Propunerea noastră de soluţionare a acestor probleme este în primul rând realizarea unui studiu naţional care să releve volumul efectiv de deşeuri disponibile spre colectare şi aplicarea unor sancţiuni actorilor care nu îşi îndeplinesc obiectivele ţinând cont de condiţiile din ţară.● (Sursa foto: Uniunea Europeană)

Răzvan Ziemba,

preşedintele Asociaţiei ENVIRON

Publicitate

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Publicitate

Cele mai recente articole

România refuză să aplice recomandările Comisiei Europene în materie de deşeuri

Deşeurile sunt o problemă care nu îşi va găsi prea curând rezolvare în România. Iar cauza principală este refuzul...

Publicitate

Alte articole

Mai multe articole

Folosim cookie-uri pentru a vă oferi cea mai bună experiență online. Prin acord, acceptați utilizarea cookie-urilor în conformitate cu politica noastră privind cookie-urile.

Privacy Settings saved!
Setările de confidențialitate

Când vizitați orice site web, acesta poate stoca sau prelua informații pe browserul dvs., mai ales sub formă de cookie-uri. Controlează-ți aici serviciile personale de cookie-uri.

Aceste cookie-uri ne permit să numărăm vizitele și sursele de trafic, astfel încât să putem măsura și îmbunătăți performanțele site-ului nostru.

  • _ga
  • _gat
  • _gid

Decline all Services
Accept all Services