31.2 C
Bucharest
Monday, July 26, 2021

Ambrus József: „Este nevoie de multă răbdare în procesul de educare a populaţiei“

Foto: ecologic

România se confruntă cu mari probleme în gestionarea deşeurilor municipale. Nimeni nu ştie câte dintre cele 32 de Sisteme Integrate de Management al Deşeurilor sunt în prezent pe deplin funcţionale. Pentru a vedea care sunt condiţiile pentru realizarea unui sistem de management al deşeurilor funcţional, care este rolul autorităţilor locale şi care sunt problemele cu care se confruntă cei din domeniu am vorbit cu Ambrus József, directorul executiv al Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară – Sistem de Management Integrat al Deşeurilor Covasna.● ecologic

ecologic: Vă rugăm să faceţi o scurtă prezentare a SMID Covasna. Când a fost pus în funcţiune, cât a costat, din ce surse a fost finanţat şi cum se susţine în prezent?

Ambrus József, directorul executiv al Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară – Sistem de Management Integrat al Deşeurilor Covasna: Sistemul de Management Integrat al Deşeurilor (SMID) din judeţul Covasna a devenit funcţional în toamna anului 2017, odată cu intrarea în operare a Centrului de Management Integrat al Deşeurilor Boreşneu Mare (CMID), încheindu-se astfel un proces de 10 ani.

Foto: ecologic

Investiţia a fost finanţată prin POS MEDIU şi se numără printre cele mai mari proiecte implementate de Consiliul Judeţean Covasna, având o valoare de 20 milioane de euro. Centrul a fost construit în paralel cu închiderea şi ecologizarea rampelor urbane de deşeuri de la Întorsura Buzăului, Covasna, Sfântu Gheorghe şi Târgu Secuiesc. Proiectul a fost lansat cu o întârziere de peste doi ani, a întâmpinat multe greutăţi, dar echipa de implementare (UIP şi ADI) a avut suficientă energie şi perseverenţă, ca urmare astăzi putem vorbi de o poveste de succes.

În prezent, după trei ani de funcţionare a sistemului, devierea de la depozitare a deşeurilor în municipiile Sfântu Gheorghe şi Târgu Secuiesc a fost de 30% şi respectiv 33%, iar la nivelul întregului judeţ de 26%. Cele mai importante etape în obţinerea acestor rezultate au fost trecerea la colectarea din uşă în uşă a deşeurilor reciclabile în toate gospodăriile urbane şi rurale precum şi a deşeurilor biodegradabile în mediul urban şi implementarea sistemului „Plăteşti pentru cât arunci“. Din anul 2020 am început colectarea separată a deşeurilor biodegradabile şi din zona de blocuri. Un impact semnificativ l-a avut începerea producerii compostului la Centrul de Management Integrat al Deşeurilor din deşeurile biodegradabile şi valorificarea produsului finit ca pământ de flori în reţeaua de retail. Deşeurile ajunse în staţia de sortare se separă pe 18 fracţii pentru a putea fi valorificate. De exemplu, numai PET-ul este sortat pe cinci fracţii.

ecologic: După părerea dumneavoastră, care sunt cele mai importante reguli pentru a face un SMID funcţional?

Ambrus József: Pentru ca sistemul să fie funcţional este nevoie de o conlucrare bună, bazată pe respect reciproc, între Consiliul Judeţean (proprietarul infrastructurii), UAT-uri, firmele de salubritate, operatorul Centrului de Management Integrat al Deşeurilor (CMID), ADI şi, evident, populaţia deservită. De asemenea, sunt foarte importante politicile publice referitoare la tot ce înseamnă managementul deşeurilor, o legislaţie armonizată, predictibilă şi aplicată corect.

ecologic: De ce credeţi că nu sunt încă funcţionale toate SMID-urile la nivel naţional? Care ar putea fi principalele cauze?

Ambrus József: Deşi în România există infrastructuri (construite prin ISPA şi POS Mediu), din păcate multe nu funcţionează din diverse cauze, unele obiective şi altele subiective. Motivele ar fi legislaţia care reglementează achiziţiile publice, pasivitatea şi populismul unor actori de pe piaţa deşeurilor sau faptul că unele proiecte sunt scrise cu date greşite în ceea ce priveşte populaţia şi cantităţile de deşeuri.

ecologic: Colectarea separată a deşeurilor menajere este o misiune grea pentru o autoritate publică? Cum aţi reuşit să faceţi acest lucru în Covasna?

Foto: ecologic

Ambrus József: Primii paşi în colectarea selectivă a deşeurilor s-au făcut înaintea intrării în funcţiune a sistemului, mai devreme ca CMID-ul să fie operaţional. Pentru a obţine rezultate bune în colectarea selectivă sunt foarte importante conştientizarea populaţiei, punerea la dispoziţia cetăţenilor a unei infrastructuri adecvate, introducerea şi aplicarea unor măsuri de constrângere a celor care nu respectă legea. Din experienţa noastră orice măsură care duce la ieşirea populaţiei din zona de confort necesită trei-patru luni până să fie însuşită şi aplicată. Este un efort îndelungat, cu multe investiţii continue la nivel de colectare. E nevoie de multă răbdare în procesul de educare a populaţiei. Pot să vă spun că cei mai receptivi la schimbare sunt copiii.

Când vorbim despre deşeuri, majoritatea covârşitoare a populaţiei este interesată în primul rând de costuri. Dacă sistemul a fost bine conceput şi este funcţional atunci putem să ţinem în frâu şi costurile. De exemplu, cele două municipii – Sfântu Gheorghe şi Târgu Secuiesc – deviază de la depozitare 30% şi astfel oamenii plătesc în loc de 17,80 lei numai 10 lei per locuitor. În momentul de faţă în judeţul Covasna cele patru firme de salubritate aplică tarife. Taxa este introdusă doar la două UAT-uri, ca un fel de constrângere acolo unde numărul contractelor, respectiv colectarea banilor, nu ating un nivel acceptabil.

ecologic: Funcţionează în Covasna sistemul „Plăteşti pentru cât arunci“?

Ambrus József: În judeţul Covasna sistemul „Plăteşti pentru cât arunci“ funcţionează, luându-se în considerare frecvenţa de colectare şi volumul recipientelor.

ecologic: Cu ce probleme se confruntă în prezent SMID Covasna şi ce perspective de dezvoltare aveţi?

Ambrus József: În prezent Planul judeţean de gestionare a deşeurilor a fost elaborat şi aprobat. Acesta prevede construirea unei staţii de tratare mecano-biologică (TMB) a deşeurilor, necesară pentru atingerea ţintei de deviere de 50%. Suntem eligibili pentru accesarea finanţării din fonduri POIM, dar trebuie să avem mare grijă ca realizarea investiţiilor să nu ducă la majorarea tarifelor peste gradul de suportabilitate al populaţiei.

ecologic: Care este părerea dumneavoastră despre taxa pentru economia circulară şi sistemul de penalitate aplicat de AFM pentru neîndeplinirea obligaţiei de deviere de la depozitare?

Ambrus József: În ceea ce priveşte taxa pentru economia circulară, dacă este aplicată corect este un instrument benefic. Cu toate acestea, părerea mea personală este că taxa trebuie aplicată numai pentru cantităţile rezultate din nerealizarea ţintelor legale. În ceea ce priveşte penalităţile plătite de UAT-uri consider că ar fi echitabil ca aceste fonduri să fie reinvestite în sistemele de management, în compostoare, pubele, maşini şi utilaje necesare pentru obţinerea unor rezultate mai bune. De asemenea, este foarte important ca AFM să verifice cu rigurozitate declararea şi încasarea acestor taxe.

ecologic: Vă ajută aplicaţia informatică pentru monitorizarea şi verificarea trasabilităţii deşeurilor de ambalaje în sistemul responsabilităţii producătorului – SIATD?

Ambrus József: Din păcate, SIATD-ul a fost conceput înaintea apariţiei OUG nr. 74/2018 şi din acest motiv are multe lacune. Consider însă că este un lucru bun, care trebuie implementat obligatoriu, dar cu condiţia de a ni se permite să funcţionăm în paralel până la rezolvarea tuturor problemelor.

ecologic: Cum apreciaţi implementarea la nivel naţional a sistemului garanţie-returnare?Ambrus József: Din punctul nostru de vedere sistemul de garanţie-returnare va ajuta la atingerea ţintelor la nivel naţional, însă cu o condiţie: să se facă o armonizare legislativă în ceea ce priveşte modificarea ţintelor impuse pentru SMID-uri şi a indicatorilor de performanţă asumaţi prin proiecte, precum şi diminuarea efectelor economice negative (vezi investiţiile de sute de milioane de euro în staţii de sortare). În caz contrar va fi nevoie de scumpirea serviciilor de salubritate, care va trebui suportată de populaţie. În concluzie, ideea este bună, dar fără armonizarea legislativă menţionată nu facem decât să rezolvăm (parţial) o problemă şi să creăm altele.●

Foto: ecologic

Publicitate

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Publicitate

Cele mai recente articole

România refuză să aplice recomandările Comisiei Europene în materie de deşeuri

Deşeurile sunt o problemă care nu îşi va găsi prea curând rezolvare în România. Iar cauza principală este refuzul...

Publicitate

Alte articole

Mai multe articole

Folosim cookie-uri pentru a vă oferi cea mai bună experiență online. Prin acord, acceptați utilizarea cookie-urilor în conformitate cu politica noastră privind cookie-urile.

Privacy Settings saved!
Setările de confidențialitate

Când vizitați orice site web, acesta poate stoca sau prelua informații pe browserul dvs., mai ales sub formă de cookie-uri. Controlează-ți aici serviciile personale de cookie-uri.

Aceste cookie-uri ne permit să numărăm vizitele și sursele de trafic, astfel încât să putem măsura și îmbunătăți performanțele site-ului nostru.

  • _ga
  • _gat
  • _gid

Decline all Services
Accept all Services