Noul regulament privind bateriile şi deşeurile de baterii aduce schimbări majore în modul de gestionare a acestor tipuri de deşeuri. Pentru a afla care sunt noutăţile şi cum vor influenţa piaţa din România am vorbit cu Elena Gaspar-Ion, preşedintele Asociaţiei Sistemul Naţional de Reciclare a Bateriilor (SNRB), membru în consiliul director EUCOBAT. SNRB este singurul partener din România al RENEOS, o organizaţie înfiinţată de curând tocmai pentru găsirea soluţiilor privind bateriile din vehiculele electrice.● ecologic
ecologic: Care sunt noutăţile în gestionarea bateriilor uzate la nivel european?
Elena Gaspar-Ion, preşedintele Asociaţiei Sistemul Naţional de Reciclare a Bateriilor: În acest moment pe site-ul Comisiei Europene este postat în dezbatere publică noul regulament pentru baterii care va înlocui Directiva nr. 66/2006. Propunerea de act normativ este parte a Pactului Verde European, iar Portugalia şi-a propus ca prioritate zero adoptarea acestui regulament pe perioada în care deţine preşedinţia CE, cu intrare în vigoare la data de 1 ianuarie 2022.
Asociaţia SNRB salută iniţiativa Comisiei de a adapta şi moderniza cadrul juridic pentru întregul ciclu de viaţă al bateriilor în cadrul strategiei de creştere a Europei care vizează transformarea Uniunii Europene într-o societate echitabilă şi prosperă, cu o economie modernă, eficientă în ce priveşte utilizarea resurselor şi competitivă, aşa cum este prevăzută în Green Deal.
Noul regulament aduce modificări semnificative, dintre care unele sunt binevenite, iar altele îndrăzneţe. Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor a solicitat organizaţiilor de preluare a responsabilităţii puncte de vedere referitoare la acest nou regulament pentru a le transmite Comisiei Europene.
Asociaţia SNRB a adoptat poziţia dezvoltată în cadrul EUCOBAT referitoare la acest regulament, poziţie transmisă şi către Ministerul Mediului. Am susţinut această poziţie ca reprezentant EUCOBAT şi în discuţia avută cu cei de la Bembridge, cu ministrul delegat la Comisia Europeană, referitoare la noile modificări şi ne dorim ca măcar o parte din sugestiile noastre să fie luate în considerare.
Noul regulament ia în calcul faptul că bateriile reprezintă unul din factorii-cheie pentru dezvoltarea durabilă şi mobilitatea ecologică. Este clar că cererea de baterii şi acumulatori – în special pentru vehiculele electrice – va creşte substanţial în următorii ani, iar acest lucru va aduce pe lângă energia curată şi foarte multe responsabilităţi, anumite cerinţe specifice pentru reciclarea acestui tip de baterii şi acumulatori care necesită o altă abordare faţă de cele clasice.
Propunerea de act normativ aduce modificări ale definiţiilor privind clasificarea bateriilor şi introduce o nouă definiţie pentru bateriile vehiculelor electrice. Pentru prima dată se specifică foarte clar că bateriile sub 5 kilograme intră în categoria celor portabile. Apare şi o definiţie a mijloacelor de transport uşoare care stabileşte ce înseamnă vehicule pe roţi cu motor electric, şi anume vehiculele dotate cu un motor electric mai mic de 750 W şi pe care sunt aşezate dispozitive de deplasare în timp ce vehiculul este în mişcare (tricicletă, bicicletă electrică). Foarte interesant este faptul că prin această modificare a definiţiei bateriile sub 5 kilograme ale vehiculelor uşoare vor intra în categoria bateriilor portabile, dar vor fi exceptate de la ţinta de colectare.
ecologic: Ce implică aceste prevederi pentru organizaţia dumneavoastră?
Elena Gaspar-Ion: Noi am cerut o clarificare a definiţiilor pentru că acestea nu sunt mereu clare şi este important ca toţi actorii din piaţă să poată clasifica bateriile în categoria corectă atât din punct de vedere al ţintelor, cât şi în ce priveşte reciclarea şi taxele. De asemenea, am cerut revizuirea definiţiei mijloacelor de transport uşoare pentru că în forma propusă de Comisia Europeană mijlocul de transport uşor acţionat electric este un mijloc de transport în care utilizatorul stă aşezat, iar acest lucru elimină hoverboardurile sau trotinetele.
ecologic: Cum este pregătită România să aplice aceste schimbări?
Elena Gaspar-Ion: Părerea mea este că în România, pentru a aplica modificările prevăzute în noul regulament, de la definiţii până la urmărirea întregului lanţ, ar fi binevenit un comitet consultativ care să reunească ministerul, organizaţiile de profil şi producătorii sau importatorii, grup în care să abordăm toate provocările noului Regulament.
Obiectivele de reciclare ar trebui să fie realiste, măsurabile, bazate pe valoare şi nu pe greutate şi ar trebui să asigure reciclarea materialelor periculoase şi valoroase la cel mai înalt nivel posibil din punct de vedere tehnic, evitând în acelaşi timp costurile excesive. Obiectivul de reciclare de 75% nu pare realist pentru anumite tipuri de baterii, de exemplu bateriile cu litiu primare, pentru care chiar şi 50% reprezintă un obiectiv foarte ambiţios. Pentru România provocarea este şi mai mare, mai ales în contextul în care aici nu există încă o fabrică de reciclare pentru litiu-ion. De aceea cred că un consiliu consultativ ar fi o variantă foarte bună pentru a găsi soluţii de îndeplinire a obiectivelor şi a ne putea adapta la aceste schimbări.
ecologic: Ce noutăţi mai aduce regulamentul?
Elena Gaspar-Ion: Noul regulament mai prevede obligativitatea magazinelor online să se înregistreze fie individual, fie printr-o organizaţie de transfer de responsabilităţi, lucru care nu era foarte clar precizat în directivă. Astfel, un producător care comercializează baterii pe internet trebuie să fie înregistrat în statul membru în care le vinde.
Un aspect pe care îl apreciem este acela că cerinţele introduse privind detaşarea bateriei din aparat şi regulile de dezasamblare pentru producători, utilizatorii finali şi operatorii de deşeuri sunt esenţiale din motive de mediu şi de siguranţă.
În acest scop, SNRB consideră binevenit articolul care impune producătorilor să proiecteze aparate în care sunt încorporate baterii portabile astfel încât deşeurile de baterii să poată fi îndepărtate şi înlocuite cu uşurinţă de utilizatorul final sau de operatori independenţi. O baterie poate fi schimbată cu uşurinţă dacă după ce este scoasă dintr-un aparat poate fi înlocuită cu o alta fără a afecta funcţionarea sau performanţa aparatului respectiv. Excepţie se poate face numai atunci când este necesară continuitatea sursei de alimentare şi este nevoie de o conexiune permanentă între aparat şi bateria portabilă din motive de siguranţă, performanţă, medicale sau de integritate a datelor.
Un alt aspect extrem de important este cel privind ţintele de colectare şi evoluţia lor. Conceptul de ţintă de colectare în raport cu volumul plasat pe piaţă, aşa cum este definit în propunerea de regulament, nu este adecvat pentru deşeurile de baterii. În cele mai multe cazuri nu există nicio corelaţie între cantităţile de baterii recent introduse pe piaţă (PoM) şi deşeurile de baterii efectiv disponibile pentru colectare. Cele mai multe baterii nu sunt disponibile pentru colectare în termen de trei ani de la data la care au fost puse pe piaţă. Prin urmare, obiectivele bazate pe PoM ar fi irealizabile deoarece ar fi mai mari decât cantităţile reale disponibile pentru colectare.
În consecinţă, un obiectiv de colectare poate fi adecvat numai dacă este legat de cantităţile de deşeuri de baterii disponibile pentru colectare. În acest sens, raportul comisiei de evaluare a impactului a subliniat necesitatea actualizării metodologiei de calcul al ratelor de colectare şi a precizat că rezultatele metodologiei bazate pe deşeurile disponibile pentru colectare vor prezenta mai realist fluxul de deşeuri prin clarificarea fluxurilor de masă şi vor permite operatorilor să îşi planifice mai bine activităţile. Salutăm includerea posibilităţii de a introduce principiul obiectivului în funcţie de bateriile disponibile pentru colectare, dar calendarul pentru studiul şi elaborarea acestuia nu este acceptabil (2030); subiectul ar trebui pus pe ordinea de zi imediat după publicarea regulamentului.
În ceea ce priveşte obiectivele, noi am atras atenţia că acel concept de ţintă de colectare bazat în continuare pe perioada de trei ani nu este unul corespunzător pentru baterii şi cu siguranţă nu pentru cele litiu-ion. În continuare milităm pentru raportarea ţintei de colectare la deşeurile de baterii disponibile şi nu la media cantităţilor puse pe piaţă pe trei ani, aspect pe care l-am transmis şi în punctele noastre de vedere. Foarte interesant este că Olanda a preluat ideea, ceea ce este foarte bine fiindcă în momentul acesta pe lângă organizaţii şi pe lângă Eucobat vine deja şi o ţară care susţine un punct de vedere oficial al raportării ţintelor la bateriile disponibile pentru colectare.
Conform studiilor Möbius (studiul EoL, studiul AfC), doar 65% din greutatea bateriilor PoM pe parcursul unui anumit an sunt disponibile pentru colectare.
În aşteptarea elaborării metodologiei de calcul al bateriilor disponibile pentru colectare, propunerea noastră este de a adopta un obiectiv mai realist, de 45% în funcţie de bateriile PoM pentru 2023.
ecologic: În prezent cu ce probleme vă confruntaţi pe piaţă?
Elena Gaspar-Ion: Investim în dezvoltarea cât mai multor puncte de colectare, dar deşi mai mulţi retaileri şi lanţuri de distribuţie au devenit interesaţi să aibă astfel de puncte, ne confruntăm în continuare cu atitudinea cetăţenilor care pun orice în recipientele pentru baterii.
În plus, pandemia a adus destul de multe situaţii în care punctele de colectare nu au fost accesibile pentru că magazinele au fost închise. De asemeni, ne confruntăm la rândul nostru cu o subfinanţare a sistemului. Este o presiune dublă: pe de o parte dinspre producători şi importatori pentru a avea costuri cât mai reduse cu acest serviciu şi pe de altă parte costurile ridicate de transport şi reciclare, mai ales ale bateriilor care trebuie trimise la reciclare în afara ţării.●
