Deși teoretic acţionează pentru eradicarea sărăciei și a promis că va ţine cont de obiectivele climatice ale Acordului de la Paris, Banca Mondială a investit 15 miliarde USD în proiecte pe combustibili fosili care dezavantajează comunităţile și aduc beneficii marilor corporaţii, arată un raport recent.• Irina Tomșa
Banca Mondială, instituția internațională care oferă țărilor în curs de dezvoltare finanțare și consiliere în domeniul politicilor publice, a promis în decembrie 2018 că își va orienta investițiile în mai strânsă corelare cu obiectivele Acordului Climatic de la Paris. Imediat după aceea însă grupul bancar a început să investească 15 miliarde USD în 144 de proiecte legate de utilizarea combustibililor fosili, dintre care multe sunt amplasate în zone care se luptă cu cele mai dure efecte ale încălzirii climatice. Dezvăluirile au fost făcute recent într-un raport publicat de Big Shift Global, o coaliție de ONG-uri care investighează finanțările din sectorul energetic.
Autorii raportului au analizat baza de date Oil Change International referitoare la finanțările publice în energie și au descoperit că noile investiții nete făcute de Grupul Băncii Mondiale (GBM) între anii fiscali 2018 și 2021 s-au ridicat la aproximativ 14,8 miliarde USD, a precizat jurnalista Jessie Blaeser pe grist.org.
„Nu există nicio scuză pentru a construi un nou proiect pe combustibili fosili“, a declarat Elaine Zuckerman, care a părăsit Banca Mondială în anii ’90 pentru a putea trage la răspundere instituția cu privire la impactul acțiunilor sale asupra problemelor de gen și climatice. Fosta angajată a instituției bancare a înființat organizația Gender Action, membră a coaliției Big Shift Global și care a contribuit la elaborarea raportului.
Aproape un sfert din suma de 14,8 miliarde USD identificată a intrat în numai zece proiecte, dintre care cel mai costisitor este cel al Gazoductului Transanatolian (TANAP). Este vorba despre conducta de aproximativ 1.850 kilometri care va traversa Turcia pentru a transporta anual din Azerbaidjan spre Europa 16 miliarde metri cubi de gaze naturale, adică mai mult decât dublu comparativ cu cât exportă țara în prezent.
Agenția de Garantare a Investițiilor Multilaterale (Multilateral Investment Guarantee Agency, care face parte din Grupul Băncii Mondiale), a derulat o cercetare cu privire la impactul proiectului și a avertizat că efectele de mediu și sociale pot fi „fără precedent“ și „ireversibile“ pentru calitatea apei și aerului, siguranța la locul de muncă și sănătatea lucrătorilor. Cu toate acestea, GBM a dat undă verde investiției de 1,1 miliarde USD.
Raportul realizat de Big Shift Global nu este primul care critică acțiunile Băncii Mondiale. Deși are misiunea de a pune capăt sărăciei extreme, instituția a fost acuzată că ignoră drepturile comunităților indigene și că a trucat datele astfel încât China să urce în clasamentul climatic.
La începutul lunii octombrie a.c. președintele GBM David Malpass a evitat să spună dacă emisiile de gaze cu efect de seră produse de acțiunile umane provoacă sau nu schimbări climatice. „Habar n-am, nu sunt om de știință“, a răspuns directorul numit de Trump la întrebarea pusă de un reporter New York Times. După ce replica a stârnit valuri de reacții negative, Malpass și-a cerut scuze.
Multe dintre obiectivele de investiții în combustibili fosili i-dentificate în raport prezintă ca beneficiu principal crearea de locuri de muncă, însă Elaine Zuckerman spune că de cele mai multe ori după începerea construcției comunitățile locale nu văd atât beneficiile financiare cât problemele sociale și de mediu. „Opinia mea, întemeiată pe mai mult de 40 de ani de experiență cu Banca Mondială, este că principalii beneficiari ai împrumuturilor instituției sunt marile corporații, adesea multinaționale“, a declarat Zuckerman.
Jim Barrett, un reputat economist specializat în energie și mediu care în 2021 a fost consultant pentru Banca Mondială, a declarat că nu se pune problema dacă o investiție în combustibili fosili creează sau nu locuri de muncă: „fără îndoială că va crea locuri de muncă. Întrebarea este: există moduri mai bune și mai productive de a investi un milion de dolari în țările în curs de dezvoltare? Și răspunsul este da“. Din punct de vedere strategic proiectele de energie curată sunt modalități mai bune și mai puțin costisitoare de a crea locuri de muncă decât proiectele pe combustibili fosili, a precizat expertul.
Un purtător de cuvânt al GMB a declarat pentru Grist: „contestăm concluziile raportului: vine cu ipoteze inexacte cu privire la împrumuturile Grupului Băncii Mondiale. În anul fiscal 2022 Grupul a furnizat suma record de 31,7 miliarde USD pentru investiții legate de climă, pentru a ajuta comunitățile din întreaga lume să răspundă crizei climatice și să construiască un viitor mai sigur și mai curat“.
Autorii raportului susțin însă că investițiile de acest fel pot bloca localnicii și economiile într-un viitor dependent de combustibili fosili. Toate dovezile științifice și din lumea reală arată clar că trebuie să se renunțe la combustibilii fosili și să se investească în proiecte de energii curate, regenerabile, care să protejeze mediul și să ajute cu adevărat comunitățile.
