Campania naţională de conştientizare „Reciclăm în România“
a ajuns la final

Campania „Reciclăm în România“ desfăşurată în cursul acestui an de Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor poate fi considerată a fi cea mai de succes acţiune de informare şi educare din domeniul protecţiei mediului care a fost organizată până acum în ţara noastră. Prezenţa mesajelor referitoare la colectarea separată a deşeurilor pe toate canalele media, pe toate reţelele de socializare, în presa scrisă şi audiovizuală a fost una fără precedent. Iar cele opt conferinţe regionale organizate la sfârşitul campaniei, care au prilejuit în premieră dezbateri deschise între reprezentanţi ai ministerului, ai autorităţilor locale şi reprezentanţi ai mediului de afaceri din domeniul gestionării deşeurilor, s-au bucurat de un real succes.● ecologic

În data de 22 august 2023 a fost organizată în București ultima dintre cele opt conferinţe regionale ale campaniei Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor „Reciclăm în România“, dedicată promovării colectării separate a deşeurilor municipale.

La eveniment au participat ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Mircea Fechet, Ligia Deca, ministrul Educației, Mihaela Frăsineanu, consilier de stat în Cancelaria Primului Ministru şi reprezentanți ai instituțiilor subordonate ale MMAP. Un panel al conferinţei a fost susţinut de experți în problemele de mediu și în domeniul reciclării deșeurilor din Regiunea de dezvoltare București-Ilfov: Raul Pop – manager de programe al Asociației ECOTECA, Ionuț Georgescu – CEO FEPRA, Cristian Pocol – președintele Asociației Respo DEEE, Dr. Radu Merica – directorul general al RER Ecologic Group, Anca Marinescu – Corporate Affairs&Public Relations Manager RetuRO SGR, Geanin Șerban – președintele Asociaţiei OIREP Ambalaje, Alexandra Ghenea – directorul executiv al Coaliției PRO DEEE şi Marius Costache – directorul general al GreenGlass/GreenWEEE.

Ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Mircea Fechet, a subliniat în discursul său că principalul scop al campaniei a fost schimbarea percepţiei populaţiei asupra deşeurilor, care ar trebui privite ca resurse şi nu ca gunoaie. „Campania Reciclăm în România a pornit de la nevoia de a determina o schimbare pe întregul lanț de gestionare a deșeurilor, mai bine spus, a resurselor pentru că unul dintre mesajele ce mi-ar plăcea să rămână în urma campaniei este că deșeurile trebuie privite ca resurse. Dar pentru aceasta toate verigile din lanț trebuie să conștientizeze valoarea deșeului o dată ce el revine în circuitul economic, valoarea neprețuită a scoaterii deșeului din mediul înconjurător. Iar primul pas din întreg lanțul de reciclare este colectarea separată a deșeurilor, în gospodării. Ce cred eu că am reușit, și pentru asta țin să mulțumesc în special reprezentanților mass-media, este că am pus problema reciclării și a colectării separate mai sus pe agenda publică.
Îmi doresc să fim mai buni la capitolul responsabilitate. Deși campania a transmis un mesaj clar, prin care le-am spus românilor că îi încurajăm să se adreseze primăriei sau operatorului de salubritate pentru ca aceștia să le pună la dispoziție infrastructura care să le permită să colecteze separat și să le garanteze că această separare a deșeurilor se va vedea atât în creșterea calității mediului, cât și în valorificarea deșeurilor, pot să spun că mai avem mult de lucru la sistem.
Suntem astăzi la momentul în care simțim, pe pielea noastră, că lipsa de respect față de natură provoacă schimbări dintre cele mai cumplite, care afectează economia, stabilitatea socială, clima, industria și agricultura. Aș vrea să închei cu un îndemn care să ne ghideze pe toți, astfel încât atunci când vorbim despre colectare separată și reciclare: haideți să ne asumăm responsabilitatea, nu să o aruncăm altora!“, a spus ministrul Mircea Fechet în intervenția sa.

Ministrul Educaţiei, Ligia Deca, a anunţat în cadrul conferinţei încheierea unui parteneriat între cele două ministere pentru promovarea comportamentului responsabil al tinerilor faţă de mediu. „Vă felicit pentru această campanie care stă la baza resurselor pe care noi încercăm să le utilizăm din ce în ce mai bine în scop pedagogic. Avem de anul trecut în structura anului școlar Săptămâna Verde. Avem de asemenea o platformă care include resurse educaționale, o serie întreagă de activități pe care copiii le pot face, trasee educative, instituții care pot intra în parteneriat cu școlile pentru a realiza activități practice, nu doar teoretice și care a fost deja accesată de peste 10 mii de utilizatori activi.
Ne dorim ca parteneriatul cu Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, alături de celelalte instituții relevante, să crească numărul acestor resurse și, mai ales, să stimuleze comportamente sănătoase în ceea ce privește protecția mediului. Ar fi bineca în acest an să existe și un sprijin financiar pentru școli, în așa fel încât activitățile care presupun deplasări sau resurse să fie susținute prin intermediul acestor fonduri.
De asemenea, am discutat deja cu domnul ministru despre un program de amplasare de panouri fotovoltaice pe unitățile sau în perimetrul unităților de învățământ. Ne dorim să extindem și programele de succes cum sunt Ranger Junior și Mici Exploratori ai Naturii în toate parcurile naturale din România. Mai mult, vrem să utilizăm și să extindem rețeaua de educație extrașcolară, palatele și cluburile copiilor, pentru a susține această schimbare de atitudine a tinerilor în ceea ce privește mediul“, a precizat Ligia Deca.

Mihaela Frăsineanu, consilier de stat în cadrul Cancelariei Primului Ministru, a adus în faţa celor prezenţi la conferinţă o pungă cu deşeuri. „Suntem la cea de-a doua campanie dedicată colectării separate a deşeurilor, vom avea şi o a treia campanie naţională în ceea ce priveşte colectarea separată şi cu toate acestea mai este mult de muncă. Astăzi v-am adus o dovadă a ceea ce înseamnă colectarea separată în Bucureşti, o pungă cu deşeurile care s-au generat la mine în casă ieri: PET-uri, ambalaje reciclabile sau nereciclabile, cutii de carton de la medicamente, pachete de ţigări goale şi altele. Ce fac cu aceste deşeuri? Le pun într-o pubelă, vine operatorul de salubritate, le ia şi le duce la staţia de sortare? Sau mai sigur le duce la depozitul de deşeuri? Ce vom face după 30 noiembrie când va intra în funcţiune Sistemul de Garanţie-Returnare? Pentru că aici vor ajunge PET-urile şi toate deşeurile cu valoare. Cu ce mai rămânem? Cu ce se va duce în mod cert la depozitare. Şi dacă nu vom separa aceste deşeuri vom continua să generăm aproape 6,5 milioane tone de deşeuri pe an, din care aproximativ 1,3 milioane tone de ambalaje vor ajunge la reciclare, iar celelalte, peste 5 milioane de tone, vor ajunge în depozitele de deşeuri. Şi dacă ne uităm la depozitele de deşeuri ecologice cu care ne mândrim, vedem un munte de deşeuri reciclabile care nu ar fi trebuit să ajungă acolo, ci la reciclare. Iar aceşti munţi nu sunt obiective turistice cu toate că ar trebui să îi vedem pentru a înţelege cât de rău ne facem prin faptul că nu depunem separat deşeurile. Colectarea separată este despre respectul faţă de noi, respectul faţă de ceilalţi, despre sănătatea noastră şi sănătatea celor din jurul nostru“, a spus Mihaela Frăsineanu.

O retrospectivă a campaniei a fost făcută de Mihai Drăgan, directorul de comunicare al Ministerului Mediului şi coordonatorul campaniei „Reciclăm în România“. „Am vrut ca această campanie să fie diferită de celelalte. Am plecat la drum cu un concept creativ la care am lucrat intens, am continuat văzând cât de dificil este să acoperi cât mai multe canale media la ore de maximă audienţă şi ne-a surprins să vedem câţi români înţeleg şi vor să contribuie la o schimbare de mentalitate. Ne-am bucurat să vedem că generaţia tânără răspunde la campanie şi înţelege mesajele noastre, unde ne-a ajutat enorma echipa noastră de on-line care a muncit enorm pentru a pune conţinut pe toate reţelele sociale unde sunt tinerii.
Am reuşit să organizăm în timp record opt conferinţe regionale, unde am avut poate cel mai deschis dialog între toate părţile implicate.
Am acumulat peste 500 de ştiri despre campanie, despre colectarea separată, despre programele Ministerului Mediului şi despre conferinţele regionale pe care le-am organizat. Pe reţelele sociale avem un reach cumulat de 6 milioane de useri, avem un număr de afişări de 15 milioane pe parcursul celor 10 luni ale campaniei, 120 de campanii separate în on-line, peste 700 de postări în reţelele sociale şi am elaborat de la zero peste 70 de clipuri video care au fost comunicate în mediul on-line. Am avut 3 producţii publicitare distincte pentru televiziuni, producţii care au fost adaptate şi pentru radio. Spoturile noastre au ajuns la peste 8 milioane de telespectatori. Am avut peste 4000 de difuzări, iar la radio peste 1600 de inserţii. Am fost şi pe alte canale, pentru că vorbim despre o campanie integrată. Pentru sectorul local am avut un instrument dedicat autorităţilor publice locale şi anume publicaţia Tribuna Verde, care a fost tipărită pe hârtie reciclată şi a ajuns prin poştă la nu mai puţin de 3600 de autorităţi publice locale: primăriile din toată ţara, consiliile judeţene, Asociaţiile de Dezvotare Intercomunitară şi Sisteme de Management Integrat al Deşeurilor. Mulţumesc tuturor celor care şi-au adus contrbuţia la succesul acestei campanii şi în mod special Administraţiei Fondului pentru Mediu care a finanţat această campanie“, a spus Mihai Drăgan.

Raul Pop, director de programe Ecoteca şi fost secretar de stat în Ministerul Mediului, i-a felicitat pe organizatorii campaniei menţionând că în ultimii ani comunicarea celei mai importante instituţii de mediu din România s-a schimbat mult în bine.

„Nu vreau să vorbesc despre atribuţii tehnice, sunt oameni mult mai calificaţi care pot face acest lucru. Aş vrea să vă vorbesc despre coerenţa acestui sistem, pentru că atâta vreme cât toate rotiţele din ele se învârt dar nu lucrează împreună, la final vom ajunge la un rezultat cu care ne-am obişnuit deja, de aproximativ 10-12% cantitate reciclată din totalul deşeurilor municipale generate. Spun aproximativ pentru că datele exacte nu le ştie cineva. Şi dacă nu le ştim nici nu ştim ce avem de făcut. Am lucrat zeci de ani cu păreri, cu percepţii, cu impresii, am făcut lucrurile cum ni s-a părut că ar trebui făcute. Noi credem că datele sunt esenţiale, pentru că ele ne pot da un diagnostic. Noi încercăm să strângem aceste date, să realizăm hărţi cu ele. Pe site-ul www.cumstam.ro avem peste 300 de indicatori, astfel încât atunci când ne uităm la o informaţie să o putem calibra pentru a ne da seama dacă o anumită cantitate este mare sau mică. Dialogul este esenţial credem noi şi de aceea am lansat campania numită Eco Local. Noi lucrăm în prezent cu mai mult de 2000 de şcoli din care 400 ne raportează date în fiecare lună şi noi ne putem uita la ele ca la un catalog. Şi ne dăm seama dacă şi care şcoli sunt mai implicate ca altele în comunitate. Şi am început să organizăm cursuri pentru administratorii de şcoli şi avem în prezent cam 250 de responsabili cu managementul deşeurilor din partea şcolilor care au intrat în acest program.
Felicităm Ministerul Mediului pentru campania națională de informare privind colectarea separată, una dintre puținele campanii de o asemenea anvergură care informează cetățenii că au dreptul să solicite primăriilor și operatorilor de salubrizare să ofere infrastructură de colectare și să implementeze sistemul de colectare separată din ușă în ușă.
Așteptăm cu interes continuarea campaniei cu filmări concrete de la stațiile de sortare, fabricile de reciclare pe categorii: plastic, metal, sticlă, hârtie, deșeuri de echipamente electrice și electronice, baterii, lemn, deșeuri biodegradabile etc, pentru ca populația să fie convinsă că deșeurile ajung unde trebuie şi că în ciuda tuturor provocărilor reciclăm și în România; nu suficient din păcate, dar cred că ar trebui să se ştie că sunt numeroase organizații şi companii care depun eforturi uriașe în acest sens“, a spus printre altele Raul Pop.

Despre un altfel de viitor în gestionarea deşeurilor de ambalaje a vorbit în cadrul conferinţei Ionuţ Georgescu, CEO FEPRA: „Astăzi aş vrea să vă vorbesc despre viitor, despre un altfel de viitor pe care l-aş dori pentru copiii mei, pentru mine, pentru colegii şi prietenii mei, pentru toţi cei care fac parte din sistemul de gestionare a deşeurilor. FEPRA a sărbătorit de curând 10 ani de la înfiinţare timp în care a crescut şi ca OIREP şi ca reciclator de sticlă în Bucureşti, reciclator de platic în Hunedoara, ca operator de colectare şi trading, consultanţă de mediu şi autorizare cu care am început de fapt acum 10 ani. În ultimele luni am adăugat la activitatea noastră două componente extrem de esenţiale pentru viitorul pe care îl construim, prima este partea de consultanţă în economia circulară. Putem să ne lăudăm în acest moment că suntem parte într-un proiect în care susţinem Banca Mondială în a identifica proiecte de investiţii şi a găsi soluţii pentru eficientizarea acestei zone de economie circulară. Un alt proiect este cel în care am ajutat prima municipalitate din România să scoată pe piaţă bonduri verzi, pe care o să le vedem în luna septembrie pe bursa din Bucureşti. Sunt primele bonduri verzi din Europa de Est pentru autorităţile publice locale şi suntem mândri că facem parte din echipa care a coordonat acest proiect.
Au mai răms 861 de zile până când vom trebui să atingem primele ţinte de reciclare, cele din anul 2025. Ce putem să facem în perioada următoare? Putem să alegem varianta struţului să băgăm capul în nisip şi să ne prefacem că totul ar fi perfect. Din păcate, însă dacă ne uităm în trecut şi vedem ce s-a întâmplat în zona de ambalaje, cum a fost prima legislaţie, sistemul de colectare stradală pe care l-am avut timp de 10-12 ani, marele scandal din 2015, vedem rupturile din ultimii ani, vedem că nu mai există încredere între actorii principali din sistem şi dacă ne uităm la acţiunile şi declaraţiile acestora observăm o lipsă de comunicare reală, pentru găsirea de soluţii şi pe asumarea anumitor proiecte operaţionale. De aceea trebuie să ne întrebăm cu toţii ce vom face de mâine încolo. În acest moment Comisia Europeană ne-a transmis că şansele noastre de a ne atinge ţintele din 2025 sunt zero. Tot zero şanse avem şi în atingerea ţintelor din 2030 şi 2035. Iar acest lucru se întâmplă într-un anumit model de sistem. Care este acest sistem? Avem un EPR financiar, avem un SGR, aflat la început de drum, un ADI care este responsabil 100% şi care a ales, în cel mai bun caz, varianta de colectare pe două fracţii, umed şi uscat, o autorizare neuniformă la nivelul managementului deşeurilor şi mai avem Administraţia Fondului pentru Mediu, o instituţie privită ca un instrument de penalizare. Vine AFM-ul, ne pune sechestru, ne face dosare. Aflăm că AFM-ul investighează în acest moment, pentru perioada 2021-2022, 500.000 de tone de deşeuri raportate fraudulos în sistemul EPR. Haideţi să discutăm deschis! Este adevărat ce spune AFM-ul? Dacă da, atunci haideţi să vedem cum putem să schimbăm sistemul.
Punctul nostru forte este acela că avem printre noi experţi care pot întradevăr să implementeze un sistem nou. Trebuie să trecem peste frica de a ne asuma eşecul ultimilor 17 ani, chiar dacă în aceşti ani a avut loc o schimbare majoră în bine, şi să înţelegem pericolele şi să le limităm, inclusiv ingerinţele, chiar şi cele politice din anumite decizii privind managementul deşeurilor. Iar când vorbim de oportunităţi pot să vă spun că sunt oportunităţi formidabile. Ca grup de firme care facem şi colectare şi reciclare avem discuţii despre finanţări private de zeci de milioane de euro. Dar prima întrebare care ni se pune este: ce deşeuri vrei să reciclezi în România, din România sau din afară? Iar dacă răspunsul este din România acest lucru generează neîncredere. Fondurile de investiţii nu cred că avem potenţialul de a recicla aceste deşeuri. Pentru că în mod real aceste deşeuri sunt contaminate, ele intrând în nişte fluxuri ce nu permit colectarea fracţiei reciclabile de deşeuri municipale.
Cu toate acestea eu rămân un optimist. Sunt sigur că putem avea forţa de ne schimba, puterea de trece peste momentul schimbării şi imaginaţia pentru a ne trasa un alt viitor şi avem competenţele necesare pentru a face acest lucru.
Ceea ce propunem noi, FEPRA, este un altfel de sistem, un sistem în care să credem cu toţii, să găsim o viziune comună, să fim transparenţi pe deplin şi, în primul rând, să avem încredere între noi toţi. Pentru că dacă nu avem această încredere nu vom avea nici o şansă de a ne atinge obiectivele, oricare ar fi ele. Trebuie să avem un minister activ, în forţă, care să ne pună la masa discuţiilor, să ne traseze direcţia, să ne stabilească valorile şi să ne controleze dacă respectăm acele valori. Trebuie să avem un AFM care să fie cu adevărat un instrument financiar, nu numai unul de penalizare, să ofere investiţii şi să verifice eficacitatea sistemului. Trebuie să avem o comisie puternică care autoizează OIREP-urile, un Clearing House activ în mod real, nu unul făcut pe grabă fără o viziune comună asupra viitorului. Consider că aceste lucruri le putem face cu o singură condiţie, să vrem un altfel de viitor“, a declarat Ionuţ Georgescu.

Cristian Pocol, preşedintele Asociaţiei Respo DEEE, a prezentat principalele provocări cu care se confruntă domeniul gestionării deşeurilor de echipamente electrice, electronice şi electrocasnice. „Noi lucrăm în acest domeniu din anul 2007, anul în care a apărut prima lege care a transpus Directiva europeană privind deşeurile de echipamente electrice şi electronice. Pot să vă spun că şi acum, după 16 ani, provocările au rămas mari. Prima este disponibilitatea deşeurilor electrice şi electronice atât pentru colectare, cât şi pentru tratare, deşi vorbim de categoria de deşeuri cu cea mai mare rată de creştere, calculată la 56,3 milioane tone la nivel mondial în 2019. Această categorie de deşeuri este compusă din diferite echipamente dintre care cele mai greu de reciclat sunt cele albe, echipamentele de răcire şi maşinile de spălat, care au o pondere destul de mare în categoria DEEE, dar provocările vin şi în ceea ce priveşte panourile fotovoltaice şi echipamentele IT. În aproape fiecare locuinţă din România găsim o multitudine de echipamente electrice şi electronice, de la frigidere, cafetiere sau alte aparate de uz casnic. Criza resurselor naturale încetineşte livrarea produselor noi, în special a celor de înaltă definiţie, din care cea mai recent întâlnită este achiziţia unui autovehicul nou. Toată această situaţie a dus la dezvoltarea unui nou concept denumit minerit urban, care reprezintă extragerea sursei de materie primă este stocată în deşeuri, pe care noi trebuie să o recuperăm şi să o reintroducem în procesul de fabricare a echipamentelor noi. Deşi avem foarte multe deşeuri, lucrurile nu stau foarte bine, pentru că doar 17% din totalul deşeurilor generate ajung într-un circuit de reciclare şi importante materii care sunt conţinute de aceste deşeuri se pierd. De cele mai multe ori ajung în circuitul de fier vechi, unde reciclarea lor nu se face corect, cu puternic efect negativ asupra mediului. 83% din totalul DEEE conţin substanţe toxice care nu sunt reciclate corect, de aceea este foarte important ca noi să luăm o decizie corectă atunci când nu mai folosim aceste echipamente şi să le ducem în circuitul corect de colectare şi reciclare.
Ţintele propuse de Comisia Europeană sunt foarte mari, ele neputând fi atinse nici măcar în statele dezvoltate. Doar 3 din cele 27 de state europene au reuşit să atingă acest nivel de colectare şi reciclare. România a făcut un salt atât în volumele de deşeuri disponibile, cât şi în ceea ce priveşte volumul de echipamente noi puse pe piaţă, respectând trendul european în domeniu. Ceea ce este important este că volumele au crescut atât de mult încât permit realizarea unor investiţii pentru reciclarea lor.
O altă provocare o reprezintă capacitatea de colectare şi de tratare a lor. Avem ţinte, avem legislaţie, dar lucrurile nu stau prea bine. Avem peste 1000 de puncte de colectare, peste 70 de societăţi autorizate pentru tratarea DEEE, însă constatăm în activitatea noastră de zi cu zi că aceste unităţi nu sunt suficiente. Avem nevoie de mai multe puncte de colectare de creşterea gradului de educaţie a populaţiei, astfel încât volumele de deşeuri să ajungă în circuitul de colectare. Din aceste 70 de societăţi autorizate pentru tratare doar câteva pot face această operaţiune. Iar dacă ne dorim cu adevărat să respectăm standardele europene, pot să vă spun că nu avem decât o singură societate de tratare şi reciclare a DEEE în România.
De aceea trebuie să ne gândim în viitor şi să asigurăm facilităţi reale de tratare şi reciclare în toate zonele din ţară în care se generează deşeuri, pentru că aceasta este o altă problemă cu care ne confruntăm. Luăm deşeuri de la Suceava, le ducem la Buzău, de la Timişoara la Câmpia Turzii şi de multe ori efectul reciclării acestor echipamente este mult mai mic în comparaţie cu poluarea generată de transportul acestora.
Finanţarea sistemului este o altă problemă. Folosim tarife care sunt foarte apropiate de cele din anul 2007 ceea ce nu este normal. Pentru reciclarea unui telefon mobil fiecare dintre noi plătim cam 0,65 lei, iar aceasta chiar dacă plătim pentru el atunci când este nou chiar şi peste 1000 euro. Suma de 0,65 lei este foarte mică şi dacă ne gândim că doar transportul lui prin curier ne costă cam 20 de lei.

În acelaşi timp sistemul actual permite mobilitatea producătorilor, care se pot plimba de la o organizţie la alta, ceea ce nu ne oferă nici un fel de predictibilitate. Un alt efect al acestui sistem este că producătorii sunt foarte puţin interesaţi de problematica acestor deşeuri electrice şi o văd doar ca pe o povară dată de plata acelei taxe. Protecţia mediului, impactul acestor deşeuri asupra mediului sunt subiecte care nu îi interesează. Din acest punct de vedere eu sper că lucrurile acestea se vor schimba în viitorul foarte apropiat.
Organizaţiile de Transfer de Responsabilitate au ajuns acum în situaţia în care costurile colectării şi reciclării sunt mult mai mari decât veniturile, pentru că aceste costuri sunt bazate pe toate cheltuielile pe care le are fiecare operator în parte. Ştim care este impactul costurilor combustibililor, achiziţiei mijloacelor de transport şi a celorlate elemente care intervin în sistemul de management al deşeurilor. Din acest punct de vedere trebuie să discutăm despre facilităţile pe care le acordăm investitorilor astfel încât ei să treacă de la investiţii imobiliare la investiţii în industria de reciclare. Sunt investiţii mari de milioane de euro pe care trebuie să le recupereze în 7 sau 10 ani.
Un alt subiect pe care Comisia Europeană l-a pus în discuţie încă din anul 2012 este cel al panourilor fotovoltaice. Cu toţii discutăm despre ele ca soluţia care ne reduce costurile cu energia, dar nu luăm în considerare faptul că aceste panouri vor deveni deşeuri peste 20-25 de ani. Vă daţi seama că este foarte greu să calculăm care vor fi costurile de reciclare peste 20 de ani şi în acelaşi timp este dificil să facem ceva cu fondurile pe care le colectăm astăzi pentru a le utiliza în momentul când panourile devin deşeuri. Toţi importatorii sunt foarte supăraţi că trebuie să plătească această taxă, mai ales că nu avem deocamdată nici o facilitate de reciclare a acestor panouri fotovoltaice în Europa.
Un aspect care stă la baza întregii noastre activităţi este legislaţia, care pleacă de la obligaţiile pe care le avem ca stat membru, date de Directiva 2012/19/EU, care se pare că va fi modificată, ceea ce va dura câţiva ani. În acelaşi timp ar trebui să ne uităm la ceea ce s-a întâmplat la baterii, unde a apărut un nou Regulament. Diferenţa este că Regulamentul se întră în vigoare în aceeaşi zi în toate ţările Uniunii. Pentru DEEE avem în vigoare transpunerea Directivei, care este acum în discuţie, pentru transformarea unei ordonanţe de urgenţă în lege.
Cel mai important aspect este Răspunderea Extinsă a Producătorului. În acest moment ea există în legislaţie, dar prevede numai obligaţii, nu şi penalităţi. Altfel spus există, dar lipseşte cu desăvârşire. Producătorii fac contracte cu noi, încasează de la cumpărători taxa de colectare şi reciclare după care nu vor să mai fie deranjaţi. Nu vorbim aici de penalităţi care să aibă un efect puternic asupra bugetului acestor societăţi, ci de responsabilitatea lor faţă de mediu şi de impactul produselor pe care ei le pun în piaţă în momentul când acestea nu mai sunt folosite.
Acesta este motivul pentru care susţinem introducerea unei modalităţi de reformulare a acestei responsabilităţi extinse astfel încât producătorii să fie nişte participanţi activi în această piaţă şi să ne ajute în creşterea volumelor colectate şi în reciclarea acestora.
Ţintele, după cum am mai spus, nu sunt atinse de majoritatea ţărilor europene. Sunt ţinte ambiţioase şi cred că a venit momentul să fim realişti şi să creem un sistem care să includă centrele de aport voluntar şi cele câteva zeci de fabrici de reciclare pe care le putem constru prin PNRR“, a spus Cristian Pocol.

Şi Alexandra Ghenea, directorul executiv al Coaliția PRO DEEE, a abordat subiectul deşeurilor electrice şi electronice: „Un lucru este cert, ca să ajungem la economie circulară, avem nevoie de colectare separată la sursă. Iar astăzi noi vorbim aici despre conștientizare pentru autorități publice locale și pentru cetățeni.
Ţinta de colectare a DEEE în 2022 a fost de 203.000 tone, adica 10,7 kg/locuitor, iar colectarea, conform AFM, a fost de 6,8 kg/cap de locuitor.
Cum se colectează azi DEEE-urile în România? Aproximativ 50% vin de la colectori, cam 23% din retail și companii şi doar 4% de la autoritățile locale. Ca să creștem acest procent de 4% avem nevoie de conștientizare atât la nivelul autorităților locale, cât și în rândul cetățenilor.
Anul trecut noi am făcut trei materiale informative împreună cu Ministerul Dezvoltării pentru autorități publice locale și cetățeni referitoare la managementul corespunzător al DEEE. Ele se pot utiliza în mod gratuit de către oricine. Din studiile pe care le-am făcut a reieşit că principalele motivații care îi determină pe oameni să acționeze corect în privința DEEE sunt: compensațiile financiare, amenzile pentru nerespectarea legii; grija față de mediu, cultura, normele sociale, conștientizarea cu privire la managementul corespunzător și o infrastructură convenabilă.
Autoritatea locală trebuie să informeze cetățenii cu privire la două aspecte: modalitățile de prevenire a generării deșeurilor (inclusiv cu privire la oportunitățile de utilizare îndelungată a DEEE), repararea echipamentelor sau înlocuirea pieselor stricate atunci când este posibil şi obligativitatea colectării separate a DEEE, modalitățile de debarasare legale existente la nivel local.
Primăriile pot contribui la creșterea ratei de colectare a DEEE prin cel puţin trei modalități: prin crearea şi îmbunătățirea infrastructurii de colectare la nivelul UAT, prin creșterea gradului de conștientizare și sensibilizare a cetățenilor (în colaborare cu colector/OTR și/sau ONG) şi prin sancționarea colectării informale de poliția locală.
Noi, Coaliția PRO DEEE, susţinem înfiinţarea unui organism de coordonare pe piața DEEE, care ar putea pune un accent deosebit pe creșterea cantităților colectate din sistemul formal prin: îndeplinirea unui serviciu minim garantat de OTR către UAT (la preluarea DEEE, dotarea cu infrastructură, campanii de colectare, decontarea costurilor) şi campanii naționale de conștientizare și investiții în puncte de colectare.

O prezentare o situaţiei reciclării deşeurilor de ambalaje la nivel naţional, un domeniu în care România şi-a îndeplinit până acum obiectivele europene, a fost realizată de Geanin Şerban, preşedintele Asociaţiei OIREP Ambalaje.

„În România s-a reciclat în 2022, conform datelor Administraţiei Fondului pentru Mediu, 1.467.968 tone de ambalaje. Este o cifră surprinzătoare, dacă ţinem cont că majoritatea mesajelor din zona deşeurilor au mai mult o conotaţie negativă, ceea ce este absolut incorect atât faţă de cetăţeni, operatori de salubritate, colectori, primării şi faţă de toţi producătorii care finanţează acest întreg sistem.
Există două cifre legate de rata de reciclare: 60,82% respectiv 19,45%. Aceste cifre fac referire la două obiective separate. Este vorba de obiectivul producătorilor în domeniul deşeurilor de ambalaje şi vorbim aici de 60,82% rată de reciclare pentru 2022, ceea ce arată că în domeniul deşeurilor de ambalaje deocamdată cifrele spun că ne-am atins obiectivele şi 19,45%, obiectivul autorităţilor publice locale de deviere de la depozitare. Acest obiectiv pe care se pare că nu îl vom îndepli prea curând este compus din deşeuri de ambalaje, din deşeuri de non-ambalaj şi din deşeuri biodegradabile. Pe noi ne interesează această cifră, de 19,45%, pentru că noi considerăm că este zona de unde în viitor putem aduce cât mai multe deşeuri de ambalaje în zona de reciclare, astfel încât să facem faţă provocărilor imediate care nu sunt nici mici şi nici puţine.
Despre ce provocări vorbim? În primul rând de creşterea obiectivelor, care vor suferi salturi deosebite atât în 2025, cât şi în 2030. România a luat decizia, spunem noi corectă, ca această creştere să fie etapizată. Obiectivele au crescut pentru 2023 şi vor creşte şi pentru 2024, ceea ce ne face să fim pregătiţi cu noi acţiuni pentru a ne atinge ţintele.
Un alt subiect care ne-ar putea afecta activitatea este modificarea punctului de calculare a reciclării. În Uniunea Europeană s-au făcut o serie de calcule şi s-a stabilit că aplicând acest nou punct de calcul al reciclării trebuie crescute cantităţile colectate cu minium 10% pentru a raporta aceeaşi cantitate de deşeuri reciclate. Implementarea SGR va aduce foarte multe elemente care vor creşte cantităţile de deşeuri ajunse la reciclare. Pentru noi, cei care lucrăm de 10 ani cu autorităţile locale, aceasta este o oprtunitate pentru a ne aşeza la masa discuţiilor pentru a regândi întregul sistem de colectare separată mai mult sau mai puţin existent, la noi trasee, la noi frecvenţe de colectare, astfel încât costurile pentru colectarea deşeurilor de ambalaje care rămân în gestionarea OIREP-urilor în colaborare cu UAT-urile să se facă la nişte costuri cât mai eficiente. Pentru aceasta dorim să aducem cât mai mulţi cetăţeni în această zonă de colectare separată, ceea ce ne-ar putea asigura atât cantităţi mai mari de deşeuri, cât şi o calitate crescută a acestora. De aceea am declanşat anul trecut Campania «Un’,doi, trei», în care am avut ca partener Ministerul Mediului, prin care am dorit să arătăm cetăţenilor că a colecta separat este normal, este de bun simţ şi mai ales este simplu. Considerăm că această campanie a avut un real succes dar suntem conştienţi de faptul că informarea şi conştientizarea nu sunt de ajuns dacă nu se implementează şi alte instrumente economice cum sunt taxa de depozitare şi sistemul «Plăteşti pentru cât arunci».
Dincolo de aceste aspecte, considerăm că este determinant ca noi, OIREP-urile, să ne impunem realizarea obiectivelor şi am decis să propunem Ministerului Mediului înfiinţarea unui sistem de tip Clearing House care să aibă ca obiectiv major acoperirea la nivel naţional a finanţării pentru toate cantităţile de deşeuri de ambalaje colectate din fluxul municipal, în condiţii de eficienţă economică. Este foarte important ca toţi cetăţenii să înţeleagă că toate aceste costuri pentru colectarea deşeurilor depuse separat sunt suportate de producători prin OIREP-uri şi că ei nu trebuie să plătească pentru acestea. Aşteptăm decizia ministerului de a ne da acordul pentru a duce la bun sfârşit acest proiect de Clearing House şi sperăm că astfel, împreună, ne vom îndeplini obiectivele pentru anii 2025 şi 2030“, a declarat Geanin Şerban.

Marius Costache, reprezentantul Green Group, cel mai mare grup de companii de reciclare din ţara noastră, a fost cel care a încheiat lucrările ultimei conferinţe regionale ale campaniei naţionale „Reciclăm în România“. „Am fost întrebat de multe ori dacă se reciclează în România. Noi spunem că da, se reciclează în România. Şi vreau să vă dau câteva date despre grupul nostru. Avem câteva linii de bussines, reciclare de PET, polipropilenă, polietlilenă, producem RPet, granulă din PET reciclat, producem bandă PET şi fibră PET. Putem spune că noi am reînviat producţia de poliester din România, pentru că această industrie a existat înainte de 1989. Singura diferenţă este că toate aceste produse sunt făcute din ambalaje de PET. Ce mai facem? Reciclăm sticlă de ambalaj şi sticlă plană, electronice, componente din industria automotive şi cabluri şi avem un OIREP şi două companii care se ocupă de managementul integrat al deşeurilor industriale.
Cred că cifrele vorbesc de la sine. În fiecare an 500.000 tone de deşeuri sunt gestionate de companiile din grupul nostru atât în România, cât şi în afara României, pentru că am început de ceva timp să avem o prezenţă regională, fiind prezenţi şi în Slovacia şi Lituania. Avem nouă companii, zece fabrici de reciclare, peste 2.500 de angajaţi şi am investit din 2001 şi până acum mai mult de 200 milioane euro în această industrie.
După cum vă spuneam avem o companie care reciclează sticla, se numeşte GreenGlass, o companie care se ocupă de raportările către AFM, Sigad, iar ultima achiziţie a noastră este Expert Cleaning – o companie care face curăţenie industrială.
În Lituania am cumpărat două companii, Zalvaris care face servicii industriale şi Ecso care este un reciclator de polietilenă şi polipropilenă. Vreau să încheiem conferinţa cu o notă optimistă. Pe zona de PET avem o capacitate de procesare de 150.000 de tone, din care 100.000 de tone în România. Ne dorim să dublăm capacitatea de producţie în special în zona de RPet şi de bandă PET. Pe sticlă avem acum o capacitate de 110.000 de tone şi vrem să ajungem la o capacitate de reciclare de 260.000 tone de sticlă de ambalaj. Nu vedem o problemă în zona de investiţii, pentru că reciclarea nu a fost o problemă, colectarea a fost.
În zona de electronice avem două fabrici şi o construim acum pe a treia. Numai în reciclarea electronicelor am investit 40 milioane de euro.
Da, reciclăm în România, dar de multe ori nu materiale din România, pentru că am fost de multe ori nevoiţi să importăm deşeuri din afara ţării, în special plastic. Poate suntem lideri în anumite domenii, dar sunt şi alţii care reciclează în România. Reciclăm în România, da! Dar mai facem şi altceva, 2000 de copii au vizitat anul acesta an fabricile noastre. Facem conştientizare, reducem emisiile de carbon, readucem resursele în economie şi asigurăm locuri de muncă“, a declarat reprezentatul Green Group.•