O mare problemă în domeniul gestionării deșeurilor o constituie lipsa unor informații importante referitoare la cantitățile de ambalaje puse pe piață. Fără aceste informații, orice analiză a pieței sau a influenței pe care o are SGR în încercarea de atingere a țintelor europene este inutilă.
Conform datelor noastre, cantitatea de ambalaje primare pusă pe piaţă în primele şase luni ale acestui an a fost de 201.500 tone, din care: 141.000 tone sticlă, 51.000 tone plastic şi 9.500 tone metal.
Iar dacă ne referim la cantitatea totală de ambalaje (primare, secundare și terțiare) pusă pe piaţă tot în primul semestru al anului acesta a fost de 1.151.000 tone din care: sticlă – 198.000 tone, plastic – 242.000 tone, metal – 48.000 tone, lemn – 306.000 tone şi hârtie – 357.000 tone.
Conform RetuRO, cantitatea de ambalaje cu sigla SGR returnate din piață, până la data de 1 august 2024, a fost de 90.800 de tone.
Publicăm aceste date în speranța că autoritățile vor înțelege că Sistemul Garanție-Returnare nu rezolvă decât o parte din problema deșeurilor de ambalaje, el fiind axat doar pe ambalajele de la băuturi.
Țările europene care îndeplinesc obiectivele de reciclare sunt cele care au realizat în timp un sistem de colectare separată a tuturor deșeurilor menajere. Conform unei declarații a președintelui ARAM, Alin Vișan, în România în urma colectării separate nu ajunge la reciclare decât cel mult 15% din toate ambalajele pus pe piață, ceea ce este un procent infim. Iar colectarea separată nu se poate face eficient decât prin implicarea directă a autorităților publice locale.
Sunt doar câteva localități din România unde acest sistem a fost implementat cu succes, iar Bucureștiul, Clujul, Iașul, Brașovul sau alte mari aglomerări urbane nu se numără printre acestea. Aici, în zona administrației publice locale este marea problemă a sistemului de gestionare a deșeurilor din România, nu în cea a producătorilor sau a OIREP-urilor.
Iar înăsprirea din nou a condițiilor de autorizare a acestor organizații de preluare de responsabilitate, așa cum se intenționează acum, nu va rezolva în nici un fel această problemă. Pentru că nici producătorii și nici OIREP-urile nu sunt vinovate de nepăsarea primarilor sau de corupția din instituțiile de autorizare ale Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor.• Matei Dumitru
