„Carasuhat: Apa rămâne, viața rămâne“ – în imagini

Sursa foto: Constantinescu Adrian Radu

Este 2 februarie 2025, Ziua Mondială a Zonelor Umede. În Delta Dunării este încă frig și prin goliciunea copacilor privirea răzbate până la orizontul pustiu de păsări. În curând, pelicanii se vor întoarce din concediul petrecut în țările calde, chiar deunăzi cei de la ARBDD le-au dus pe insula Ceaplace extra stuf pe care să-l folosească la construcția cuiburilor.

Noi, câţiva oameni, ușor zgribuliți, ne-am strâns la Muzeul Țăranului Român, la vernisajul expoziției de fotografie „Carasuhat: Apa rămâne, viața rămâne“ organizată de WWF România. Deși ne aflăm la 300 km depărtare de Delta Dunării, suntem cu gândul la ea, parcă auzim pe deasupra noastră trecând fâlfâitul hipnotizant al aripilor de lebădă, iar unora dintre noi încă ne țiuie în urechi simfonia pe două voci a broaștelor de astă-vară.

Ne-am strâns laolaltă pentru a admira fotografiile păsărilor din incinta Carasuhat (Rezervația Nouă Mahmudia) realizate de Adrian Năsturică, Lucian Mîndruță și Andrei Prodan, dar și pentru a discuta despre viitorul acestei zone umede.

La vernisaj au participat Mihaela Frăsineanu, consilier de stat în Cancelaria Prim-Ministrului, Uncu Vasilică, viceprimarul comunei Mahmudia, alături de fotografi, antreprenori din Mahmudia, reprezentanți ai WWF România și alți iubitori ai Deltei.

„Momentul culminant a fost în 2016 când un buldozer a mutat din digul care separa incinta de Dunăre și a lăsat apa din nou să se reverse peste o zonă de mult părăsită de apele Dunării și de această relație pe care Dunărea o are cu zonele din Deltă. A fost momentul în care am crezut din tot sufletul că ceea ce va urma acolo va fi bine pentru toți, va fi bine pentru Delta, va fi bine pentru oameni. Este un exemplu model de cum putem să lucrăm cu natura, cum putem să găsim soluții bazate pe natură în sprijinul oamenilor“, a declarat Orieta Hulea, director general WWF România.

Prezentă la eveniment, Mihaela Frăsineanu, consilier de stat în Cancelaria Prim-Ministrului, a spus că „este foarte important ca la momentul luării unei decizii în ceea ce privește o politică sau alta, și vorbim aici de politici și de politici de mediu, să fie luate după ce ai analizat și ai avut la bază tot ceea ce înseamnă impact social, impact economic, impact asupra biodiversității și mai ales relevanța conformării cu, la momentul acesta, din păcate, blamatele reglementări de la nivel european. Însă dacă vorbim despre zonele umede și dacă vorbim despre apă, apa este sursa vieții. Și dacă natura și-a cerut drepturile și a spus: «OK, eu asta vreau», haideți să profităm, dar la modul pozitiv, de ceea ce există la acest moment. Și ceea ce pot să vă promit este că voi face tot ce-mi stă în putință ca acest lucru să se întâmple cât mai repede, iar adoptarea deciziei care este necesară și pentru biodiversitate, dar mai ales pentru comunitatea locală, să se ia cât mai repede“.

Unul dintre expozanţi, Adrian Nasturică, fotograf specializat pe natură, le-a declarat: „Am descoperit incinta în 2018, pot să spun că de la prima ieșire pe apă a fost dragoste la prima vedere. Datorită zonelor cu apă mică, incinta atrage un număr foarte mare de limicole, de specii care se hrănesc în zonele cu apă mică. Oferă o dinamică continuă. Este imposibil să te poți plictisi acolo, indiferent că ești la apus sau la răsărit, cu fiecare experiență observi păsări noi, un comportament nou. Am organizat zeci de workshop-uri la care au participat sute de fotografi din România și din toată lumea, care după prima experiență aleg să se întoarcă an de an tocmai datorită atractivității acestei zone din perspectiva fotografilor iubitori de natură. Incinta Carasuhat are o importanță deosebită nu numai din prisma diversității, a biodiversității, dar cred că reprezintă și o dezvoltare sustenabilă pentru comunitatea din Mahmudia datorită turismului bazat pe oameni care iubesc și respectă natura“.

Printre susţinătorii acestui habitat se află şi viceprimarul comunei Mahmudia Vasilică Uncu: „În primul rând, este mană cerească. Deschiderea acestei incinte ne ajută pe plan economic, față de anii 2016 când aveam patru unități de cazare, acum am ajuns să avem în jur de 20 sau poate chiar mai multe. Ne dezvoltăm pe plan turistic și economic pe această cale. Avem un colaps financiar pe partea cealaltă, mulți din cetățenii noștri s-au retras din turism, au găsit activități în pescuit, exploatarea minieră s-a închis. Asta era principala sursă de venit a localității. Acum vă dați seama că trăim numai din turism și pescuit. Închiderea acestei incinte va avea un impact foarte negativ. Vom pierde toate realizările, toată dezvoltarea. Multe din pensiuni se vor închide, mulți își vor vinde bărcile. Dorința noastră și a Consiliului Local Mahmudia este să păstrăm această incintă renaturată și să o dezvoltăm în continuare cu toate resursele din ea“.

Unul dintre participanți, Teodor Frolu, a amintit de divergențele dintre Grigore Antipa și Anghel Saligny având ca temă îndiguirea Luncii Dunării: „În 1918 a fost o polemică între Grigore Antipa și Anghel Saligny în Academia Română, în care Antipa era promoterul lucrului împreună cu natura, care acuma se cheamă Natural Base Solution, însă multă lume nu înțelege despre ce e vorba, și Saligny, ce era de partea revoluției industriale, era adeptul îndiguirilor și a tot ceea ce s-a întâmplat pe Dunăre și în Deltă în următorii 80 de ani.

O incintă agricolă acum este concesionată, deci câștigă concesionarul și atât. Dintr-o renaturare câștigă comunitatea, câștigă mult mai multă lume, câștigă diversitatea și nu întâmplător am început de la această bătălie pierdută a lui Antipa din 1919. Au trebuit să treacă 100 de ani ca să revenim la ideea că trebuie să lucrăm împreună cu natura și de fapt ceea ce primim în schimb este mult mai mult decât un beneficiu în bani. 

Eu sunt foarte pozitiv și zic că din contră nu numai că se va rezolva această dilemă juridică, ci va fi prima gaură dată în acest mod de a folosi Delta din punct de vedere economic, pentru că este o schimbare de paradigmă. Turismul și el trebuie să-și schimbe paradigma și anume în loc de turismul de o zi sau un weekend, care este atât de păgubos pentru toată lumea, inclusiv pentru turistul care vine pe fugă și de fapt nici nu are o experiență reală în Deltă, să alegem turismul lent, mai așezat, astfel ai timp să te încarci cu acea energie a naturii, cu acel sentiment de reîntoarcere la natură.“

„Pentru mine Carasuhat înseamnă viață și nu doar pentru mine, ci pentru toată comunitatea. Dacă această incintă se va închide, nu vreau să fiu dramatic, dar înseamnă colaps economic pentru Mahmudia. Un pescar bătrân de 60 de ani, care la momentul acesta în 20 de minute este pe lacuri să-și verifice plasele, va avea nevoie de un drum de 60 de kilometri.

Mahmudia a fost un important centru minier pentru că aici exista cariera de calcar, în momentul în care industria metalurgică s-a dus în cap, lumea a trebuit să se reprofileze. Unii au plecat. Eu sunt unul dintre cei care am revenit, după ce am lucrat în corporație 20 de ani. Din foștii mei colegi de școală mai sunt doar vreo trei în sat din cincizeci. Tineretul a plecat. Din punctul meu de vedere incinta Carasuhat a oferit și poate oferi și pe viitor o sursă de venit pentru Mahmudia. Profit de ocazie să susțin că Mahmudia poate deveni un pol al turismului“, a adăugat Andrei Prodan, antreprenor din Mahmudia.

Lucian Mîndruță, în calitate de expozant, a înregistrat un mesaj pe care l-a publicat pe profilul său de Facebook:

La finalul evenimentului, s-a pus în discuţie şi problema extremei cealalte în care zona ar putea să aibă statut de protecție strictă cu acces interzis, dar Camelia Ionescu, manager naţional al Departamentului Ape Dulci din cadrul WWF România, a confirmat că statutul zonei va rămâne cel actual de zonă de dezvoltare durabilă (economică).

Update 4 februarie

La data de 1 februarie 2025 a fost publicat în Monitorul Oficial al României Ordinul nr. 23/297/2025 privind stabilirea perioadelor și zonelor de prohibiție a pescuitului, precum și a zonelor de protecție și refacere biologică a resurselor acvatice vii din habitatele acvatice naturale.

Potrivit acestui act normativ, amenajarea agricolă Carasuhat din Delta Dunării, se declară zonă de protecție pentru resursele acvatice vii pe întreaga suprafață acoperită de luciu de apă. • Alexandru Mărgineanu

Newsletter Ecologic

Primește știrile pe e-mail. Introdu adresa de email și apasă butonul Mă abonez

Newsletter

Primește știrile din site-ul Ecologic direct pe e-mail:

Articole recente:

Mircea Fechet cere demisia directorilor Romsilva

Ministrul Mediului, Mircea Fechet, cere public demisia directorilor de la departamentele Economic, Fond Forestier, Investiții și Comercial ale Romsilva,...

Newsletter

Primește știrile din site-ul Ecologic direct pe e-mail:

Din aceeași categorie:

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Folosim cookie-uri pentru a vă oferi cea mai bună experiență online. Prin acord, acceptați utilizarea cookie-urilor în conformitate cu politica noastră privind cookie-urile.

Privacy Settings saved!
Setările de confidențialitate

Când vizitați orice site web, acesta poate stoca sau prelua informații pe browserul dvs., mai ales sub formă de cookie-uri. Controlează-ți aici serviciile personale de cookie-uri.

Aceste cookie-uri ne permit să numărăm vizitele și sursele de trafic, astfel încât să putem măsura și îmbunătăți performanțele site-ului nostru.

  • _ga
  • _gat
  • _gid

Decline all Services
Accept all Services