Câștigătorii Galei Premiilor pentru Un Mediu Curat

ECOTIC a premiat pe 15 decembrie 2021 câștigătorii celei de-a XIII-a ediții a Galei Premiilor pentru Un Mediu Curat. Pentru organizatori rezultatele ediției au reprezentat un succes, numărând peste 85 de înscrieri și nominalizări. Evenimentul poate fi urmărit pe canalul de YouTube al HotNewsRomania.
Ediția a XIII-a Galei Premiilor pentru Un Mediu Curat a fost susținută de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, Asociația Municipiilor din România (AMR), InfoCons, Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România, APDETIC, Radio Eco Natura, Radio România Cultural, RFI România, Cărturești și HotNews.
Vă prezentăm în continuare câștigătorii celei de-a XIII-a ediții a Galei Premiilor pentru Un Mediu Curat.

Categoria proiecte de mediu:

„Forumul Orașelor Verzi“, Primăria Municipiului Brașov

Descris drept cel mai important eveniment de mediu al anului 2021 în România, Forumul Orașelor Verzi a avut loc la Brașov între 6 și 12 septembrie, când orașul s-a transformat timp de o săptămână într-o capitală verde, cu implicarea municipalității, ce­tățenilor, ONG-urilor și a firmelor private. Rezultate: 30.000 de ambalaje reciclate, 20.000 de brașoveni implicați, 40% creș­tere a numărului de călători cu transportul public, 6 milioane de oameni care au auzit de eveniment.

„Deltă curată. Comunitate responsabilă“, Asociația 37

În cadrul proiectului au fost organizate șase campanii de igie­ni­zare pe malul canalelor Dunavăț, Lipoveni, canalul satului Duna­vățu de Jos, lacul Barcaz și plaja sălbatică de la Perișor. S-au colectat de pe malul apei și din apă peste 1.000 de saci de deșeuri și au fost organizate 6 sesiuni de informare a localnicilor și turiștilor. De asemenea, au fost amplasate 3 pubele de tip „trash art“ în puncte cheie ale satului Dunavățu de Jos, iar pe holul școlii a fost amenajată o bibliotecă cu publicații despre mediu.

„Îmbunătățirea condițiilor de mediu și de viață în municipiul Roman prin amenajarea Parcului Zăvoi“, Primăria Municipiului Roman

Parcul Zăvoi este un proiect implementat cu fonduri europene care a dus la reamenajarea mai multor hectare de teren pentru crearea unui spațiu de re­laxare agreabil. Au fost păstrați arborii existenți, s-au amenajat piste pentru bicicliști și s-au construit alei pietonale folosind materiale ecologice.

Categoria personalitatea de mediu a anului: Octavian Berceanu

Octavian Berceanu a fost desemnat de juriu ca fiind câștigătorul acestei ca­tegorii. De asemenea, a primit cele mai multe nominalizări din partea publi­cului larg, semn că acțiunile sale în calitate de comisar-șef al Gărzii de Mediu și activist de mediu au avut impact.

Premiul special dedicat jurnaliștilor: Anca Iosif, DoR (Decât o Revistă)

Anca Iosif este unul dintre jurnaliștii care tratează cu seriozitatea cuvenită domeniul protecției mediului. Vă invităm să citiți articolele sale pe www.dor.ro/author/anca-iosif.

2022, perspective în managementul DEEE – Dezbateri

În prima parte a evenimentului au avut loc dezbateri despre perspectivele anului 2022 în managementul deșeurilor de echipamente electrice și electronice, pe baza rezultatelor obținute în 2021.
Andrei Corlan, secretar de stat la Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, a subliniat direcțiile de modificări legislative: „ne propunem ca în 2022 să modificăm Ordinul de licențiere în concordanță cu prevederile
privind e­co­nomia circulară. Vrem să modificăm Ordinul privind garanțiile financiare coroborat cu modificarea Ordonanței nr. 196/2005 pri­vind Fondul pentru Mediu. Împreună cu Ministerul Economiei dorim să elaborăm și să adoptăm un ordin comun privind pregătirea pentru reutilizare a deșeurilor de echipa­mente electrice și electronice. Totodată, avem obligația de a transpune în legislația națională Directivele 2021/78, 2021/79, 2021/1980 privind restricțiile de utilizare a anumitor substanțe periculoase în echipamentele electrice și electronice“.
Edvin Abdulachim, directorul comercial al companiei Altex, a abordat subiectul campaniilor de tip Rabla pentru electrocasnice: „dacă vorbim de programul nostru, am reușit să colectăm în 2021 cu eforturi foarte mari aproximativ 20.000 tone deșeuri electrice în vederea reciclării corespunzătoare. Programul buy-back înseamnă pentru noi în primul rând asigurarea unui prim pas pentru client prin oferirea unei bonificații, clientul oferindu-ne acel deșeu pentru a fi preluat și reciclat corespunzător. Noi asi­gurăm transportul produsului nou și al produsului vechi de la client către reciclator, inclusiv depozitarea temporară la momentul predării. Toate aceste lucrurile implică costuri foarte mari, care sunt suplimentare promisiunii noastre către consuma­tor – promisiunea de a oferi cel mai mic preț din România“.

Ion Maican, directorul general al firmei System Plus, a adus în discuție țintele foarte mari din domeniul deșeurilor electrice: „țintele pe care le avem și pe care trebuie să le îndeplinim – trebuie spus din prima – sunt neîndeplinibile din toate punctele de vedere. În România obiceiurile de consum nu permit ca 65% din media cantităților puse pe piață în ultimii trei ani să fie reciclat“.
Marius Costache, directorul general al societății Green­WEEE, a vorbit și despre cantitățile care se pierd pe fluxurile informale: „cantități sunt pe piață, dar este greu de spus dacă putem atinge acel procent de 65%. Se pierd foarte multe în fluxurile informale și cred că dacă am avea un «enforcement» pe zona asta din partea autorităților nu ar mai ajunge să fie tratate ne­co­res­punză­tor. Estimez că numai în fluxul de fier vechi se pierd anual a­pro­ximativ 50.000 tone deșeuri de echipamente electrice și electronice, 50.000 de tone care adăugate la cele 110.000 tone înseamnă 160.000 tone. Până la 185.000 tone mai este foarte puțin“.
Gheorghe Nedelcu, Daikin Company Advisor, a scos în evidență problema lipsei de reglementare în ceea ce privește tranziția producătorilor de echipamente electrice de la o organizație colectivă la alta: „după dispariția unui actor important de pe piața deșeurilor – o organizație colectivă – s-a produs un mic val, au apărut foarte multe organizații noi, producătorii au migrat de la o organizație la alta și asta tocmai datorită unor prevederi neclare în legislația care reglementează gestionarea deșeurilor. Ar trebui făcută o completare la legislația actuală care să cuprindă clar ce se întâmplă cu noile organizații, care sunt țintele de colectare, ce se întâmplă cu producătorii care migrează de la o organizație la alta“.
Adina Feclist, Continuous Improvement Specialist la Schnei­der Electric, a prezentat abordarea companiei din perspectiva e­-co­nomiei circulare: „anul 2021 a fost un an al provocărilor pentru fiecare mediu de business, a fost un an în care mai mult ca ori­când am căutat soluții de schimbare, reutilizare, performanță și eficiență. Reintroducerea pe piață a echipamentelor electrice pentru al doilea ciclu de viață după certificare circulară, reuti­li­za­rea tuturor componentelor electrice, precum și dezvoltarea tu­tu­ror centrelor de service au fost pilonii principali de creștere du­rabilă a veniturilor, ajutându-ne să transformăm provocările cli­matice și de mediu în oportunități“.
Valentin Negoiță, președintele organizației ECOTIC, a su­bliniat necesitatea adoptării unei noi metodologii de cal­cul a țin­tei de colectare: „metodolo­gia de calcul pe care o include actuala directivă europea­nă este depășită. E­xis­tă la nivelul Comisiei Eu­ropene pla­nul de a lansa un studiu în pri­ma parte a anului viitor pen­tru a evalua situația din Statele Mem­bre. Studiul va e­valua re­zul­ta­tele înregistrate în pe­rioada 2014-2022 și po­si­bilita­tea u­-
nei metodologii noi care să ia în calcul o pe­rioadă mai lungă de viață a produselor, între 5 și 7 ani, dacă nu chiar mai mult“.
Dragoș Călugăru, directorul general al ECOTIC, a prezentat cifrele relevante din domeniu: „România are în acest an o țintă de 185.000 tone. O țintă puțin realistă în contextul în care o rată de 65% din media cantităților puse pe piață în ultimii trei ani nu este atinsă de nicio țară europeană. A fost o singură excepție în anul 2019: Irlanda. Unde suntem noi? Probabil vom ajunge la o rată de colectare de 40%, aproximativ 110.000 tone. Este o cantitate destul de bună pentru România și trebuie să mulțumim retailului pentru contribuția de 40-45% din acest rezultat“.
Sabina Pîrvulescu, director operațional al organizației ECO­TIC, a evidențiat nevoia de implicare a autorităților locale: „prin implicarea tuturor actorilor vom reuși să dezvoltăm un sistem simplu și eficient de colectare, de la gospodăriile particulare în special și din mediul de business în secundar. Doar așa vom ajunge să creștem procentul de 1% de la primării, APL-uri și companii de salubrizare la 50%, chiar 75%, așa cum se întâmplă în țările din vestul Europei“.
Intervențiile din cadrul evenimentului sunt disponibile în variantă integrală pe canalul de YouTube al HotNewsRomania.• ECO­TIC