15.1 C
Bucharest
Friday, May 20, 2022

Cum scapă bucureștenii de miasmele propriului lor gunoi

Sursa foto: Agerpres

Deși este cel mai bogat oraș al Ro­mâniei, Bucureștiul nu a reușit în ultimii 30 de ani să rezolve una dintre cele mai importante probleme, cea a deșeurilor municipale. Nu mai puțin de 12 primari generali și 72 de primari de sectoare au condus Capitala în această perioadă și niciunul nu a fost interesat de acest subiect decât prin prisma intereselor personale.• Matei Dumitru

Politicile europene de mediu, obiectivele de reciclare, planurile de management al deșeurilor și sănătatea locuitorilor acestui oraș nu au contat absolut deloc în ultimii 30 de ani. Singura grijă a edililor a fost legată de depozitele de deșeuri către care societățile de salubrizare agreate au dus și duc gunoiul bucureștenilor.
Primarul general al Capitalei, Nicușor Dan, a anunțat crearea unei Asociații de Dezvoltare Intercomunitară pentru Gestionarea Integrată a Deșeurilor Municipale (ADIGIDM) care a obținut personalitate juridică pe 13 ianuarie 2022. Nu este însă prima asociație de acest fel. Și Sorin Oprescu a înființat acum 10 ani o Asociație de Dezvoltare Intercomunitară pe care a numit-o ADI ECOSAL și a obținut aprobarea Consiliului General al Capitalei pentru un Master Plan al Sistemului de Management Integrat al Deșeurilor la nivelul municipiului București, care includea un uriaș incinerator numit instalație de tratare termică a deșeurilor.
La vremea aceea Planul Național de Gestionare a Deșeurilor prevedea con­struirea unei instalații care ar fi trebuit să ardă 235.000 tone gunoi pe an și care ar fi costat nu mai puțin de 250 milioane euro. Bani europeni erau, iar sprijinul lui Carsten Rasmussen – pe atunci reprezentantului Comisiei Europene în relația cu Ro­mânia pentru accesarea fondurilor – a fost expli­cit. Singurul impediment a fost găsirea amplasamentului, pentru că toți primarii și-au dorit un astfel de incinerator, dar niciunul nu a vrut să își asume construirea acestuia în sectorul său. Și Ga­briela Firea a încercat să identifice un loc pentru incinerator pe bulevardul Theodor Pallady nr. 64, în locul unui depou RATB, apoi în incinta CET Sud. Din toate aceste tentative a rămas doar amintirea banilor plătiți de primărie firmelor de consultanță.
Acum Nicușor Dan a declarat că primăria va derula ceea ce va fi cel mai mare proiect european din Bu­curești dedicat deșeurilor: „vom atrage fonduri eu­ropene pentru a rezolva împreună așa cum trebuie problema deșeurilor din Capitală. Viitorul pro­iect va prevedea inclusiv infrastructură de colectare selectivă în tot Bucureștiul, iar la fiecare gos­podărie, scară de bloc sau punct de colectare oa­menii vor putea pune separat deșeurile care apoi vor fi transportate, tratate și depozitate tot separat“.
Și deși tema incineratorului a murit întrucât Uniunea Europeană nu mai finanțează instalații de ardere, problema unui amplasament rămâne: cel al locului unde Primăria Generală va tran­s­por­ta, trata și depozita deșeurile orășenilor. Locuitorii noilor cartiere rezidențiale nu sunt dornici să se trezească în miasmele propriului lor gunoi, ceea ce face imposibilă construirea unui nou de­pozit lângă Capitală. Intenția de a-l amplasa în apropierea comunei Ciorogârla s-a lovit de refuzul cetățenilor din zonă.

Sursa foto: Agerpres

Așa că acum se întrevede construirea uriașului depozit de deșeuri – numit Centru de Management Integrat – într-o localitate în care oamenii sunt mult mai săraci decât cei din Ciorogârla, undeva la granița județelor Ilfov și Prahova, în locul unei balastiere care a aprovizionat cu materie primă construirea autostrăzii București-Ploiești. Dacă va fi în comuna Strejnicu sau în altă localitate rămâne de văzut.

Curtea de Conturi face curăţenie

Până să obţină banii europeni pentru înfiinţarea ADI, primarii Bucureştiului au probleme de credibilitate. Recent Curtea de Conturi a terminat un control care confirmă bănuielile de corupţie din domeniul gestionării deşeurilor Capitalei. Cu excepţia Sectorului 3, toate sectoarele au intrat în această horă a corupţiei, plătind societăţilor de salubrizare facturi pentru activităţi neprestate, cum ar măturarea trotuarelor sau spălarea străzilor. În Sectorul 1 primăria a plătit societăţii Romprest facturi de 165.000 lei pentru măturarea unor trotuare cu mult supradimensionate.

Sursa foto: Agerpres

Primăria Sectorului 2 a plătit aproximativ 700.000 lei firmei Su­percom pentru servicii de măturarea căilor publice şi stropirea spaţiilor verzi, mai exact 430.000 lei pentru măturat şi 250.000 pen­tru stropit. Curtea de Conturi a descoperit că la Sectorul 2 nu exista nici măcar un program de curăţenie, iar stropitul se făcea şi în zilele în care meteorologii anunţau cod galben de grindină.
Şi Primăria Sectorului 4 a efectuat plăţi nejustificate, este adevărat ceva mai mici, de doar 230.000 lei. Sectorul 5 a fost mai darnic, plătind 475.000 lei pentru prestaţii imaginare. Pri­măria Sectorului 6 a achitat societăţii URBAN SA 180.000 lei pentru aceleaşi operaţiuni ce nu au fost prestate. Am aflat că toate pri­mă­riile şi-au primit banii înapoi în timp record. De frică probabil că auditorii îşi vor extinde ancheta şi spre cantităţile de deşeuri decontate…

Publicitate

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Publicitate

Cele mai recente articole

Publicitate

Alte articole

Mai multe articole

Folosim cookie-uri pentru a vă oferi cea mai bună experiență online. Prin acord, acceptați utilizarea cookie-urilor în conformitate cu politica noastră privind cookie-urile.

Privacy Settings saved!
Setările de confidențialitate

Când vizitați orice site web, acesta poate stoca sau prelua informații pe browserul dvs., mai ales sub formă de cookie-uri. Controlează-ți aici serviciile personale de cookie-uri.

Aceste cookie-uri ne permit să numărăm vizitele și sursele de trafic, astfel încât să putem măsura și îmbunătăți performanțele site-ului nostru.

  • _ga
  • _gat
  • _gid

Decline all Services
Accept all Services