Despre deşeurile textile se vorbeşte mult în ultimii ani. Coaliţia pentru economia circulară (CERC) a organizat în data de 28 mai a.c. conferinţa „Circularitatea materialelor textile – Un viitor sigur, fără deșeuri“, cel mai important eveniment dedicat deşeurilor textile care s-a organizat până acum în România, la care au participat alături de ministrul Mediului, Mircea Fechet, Nicu Ştefănuţă, vicepreşedintele Parlamentului European, mulţi alţi oficiali români şi invitaţi de marcă din Uniunea Europeană printre care Mariska Boer, președinta organizaţiei EURIC Textiles, Hunyadi Bence, directorul executiv al Textrade kft, Ungaria, Paul Dietzsch-Doertenbach – Head of Textile EPR Programme, Landbell Group, Germania şi alţii. Participanţii la conferinţă au dezbătut problema cantităţilor tot mai mari de deşeuri textile şi felul în care acestea ar trebui gestionate eficient atât din punct de vedere al costurilor, cât şi al protecţiei mediului
Zoltán Gündisch, președinte, Asociația Română pentru Reutilizare și Reciclare Textile – ARETEX, a prezentat participanţilor o parte din activitatea organizaţiei pe care o conduce. „Rolul nostru este acela de a atrage atenţia că România are cantităţi mari de deşeuri textile pentru care trebuie să găsim soluţii. ARETEX este o asociaţie care s-a înfiinţat în urmă cu trei ani, când mai multe companii mari au aderat la această asociaţie, multe dintre ele având experienţă europeană în domeniu.
Companiile din ARETEX colectează în prezent în România mai mult de 7.000 tone de deşeuri textile anual. Este un punct de plecare de unde putem construi în continuare. Aceste deşeuri intră apoi în sistemul circular. Iar atunci când vorbim desprte acest sistem vorbim despre reutilizare. Am pornit în România cu o rată de colectare de 0,5-0,7 kg pe cap de locuitor, în timp ce în vestul Europei rata de colectare este de 6-12 kg.
Spre deosebire de alte ţări, la noi nu există un sistem EPR cu toate că România este şi un mare producător de textile. Avem fabrici, industrie şi volume mari de materiale textile care intră pe piaţă, şi, ca în orice activitate de producţie, avem şi deşeuri textile care trebuie gestionate. Aceste deşeuri nu sunt sortate pentru a fi reciclate, ci sunt trimise la coincinerare, iar acest lucru trebuie să se schimbe.
Una dintre marile probleme cu care ne confruntăm este aceea că activitatea de colectare a deşeurilor textile implică aprobări din partea mai multor autorităţi. Trebuie spus că nu toate textilele sunt reutilizabile sau reciclabile. Din punctul meu de vedere refolosirea este foarte importantă şi trebuie să ne gândim cum putem mări această piaţă, iar pentru aceasta implementarea unui sistem EPR este esenţială“.
Un manifest al reciclatorilor de textile
Mariska Boer, președinta EuRIC Textiles, a mulţumit organizatorilor şi a făcut o prezentare a asociaţiei pe care o reprezintă. EuRIC, confederaţia industriei de reciclare europeană include 80 de membri din 23 de ţări EU şi 23 de ţări EFTA, industrie care asigură 300.000 locuri de muncă şi care reciclează anual milioane de tone de deşeuri de mai multe tipuri: metal, hârtie, ambalaje, plastic, anvelope, deşeuri din construcţii şi demolări, sticlă etc. Cifra de afaceri anuală a membrilor EuRIC este de aproximativ 95 miliarde euro.
Membrii şi partenerii EuRIC Textiles sunt companii din domeniul colectării şi procesării pentru refolosirea şi reciclarea deşeurilor textile. În Uniunea Europeană sunt generate anual 16 kg de deşeuri textile, din care se colectează 4,4 kg şi se reciclează în haine noi doar 1% din această cantitate.
„Provocări cheie care amenință industria reutilizării sunt impactul fast fashion-ului şi inundarea pieţei cu produse extrem de ieftine, ceea ce ameninţă calitatea colectării şi viabilitatea staţiilor de sortare. În acelaşi timp, prelucrarea textilelor nereutilizabile în fibre rămâne complicată și costisitoare, materialele virgine costând semnificativ mai puțin decât echivalentele reciclate. Cererea de produse reciclate rămâne scăzută, brandurile mari nu se angajează să utilizeze conținut reciclat, iar punctele de vânzare pentru materialele reciclate sunt foarte puţine“, a spus Mariska Boer, care a amintit că pentru creșterea circularității textilelor până în 2030 EuRIC Textiles a transmis un Manifest al Reciclatorilor din UE, care conţine 5 recomandări cheie:
1. Impunerea unor cerințe ambițioase de eco-design şi promovarea conținutului reciclat „fabricat în Europa“ în noile produse textile.
2. Comerț echitabil. Criterii pragmatice și eficiente pentru sfârșitul statutului de deșeu.
3. Răspunderea Extinsă a Producătorului. Introducerea schemelor EPR ca instrument tranzitoriu pentru a sprijini sectorul reutilizării și reciclării textilelor.
4. Echilibrarea legislației privind substanțele chimice. Asigurarea conformității fără a afecta economia circulară.
5. Îmbunătățirea informațiilor puse la dispoziţia cetăţenilor. Crearea de pașapoarte digitale eficiente pentru produse și etichete clare.
Mariska Boer a prezentat şi poziţia EuRIC faţă de cum ar trebui să arate Răspunderea Extinsă a Producătorului din domeniul textilelor. În primul rând, acest instrument economic ar trebui să fie unuldeguvernanță incluzivă, care să implice în procesul decizional toate părţile interesate.
„Taxele EPR ar trebui să fie stabilite în condiții de concurenţă echitabilă, ţintele trebuie să fie clare, iar taxa EPR care va fi aplicată articolelor noi de îmbrăcăminte trebuie să constituie un sprijin financiar pentru gestionarea deşeurilor textile. Obiectivele de refolosire şi reciclare ar trebui să fie făcute pentru 2019, iar Eco modularea ar trebui să abordeze fenomenul fast fashion prin structura taxelor. Criteriile eficiente de reciclare vor sprijini economia circulară a textilelor şi ele trebuie să fie fezabile pentru industria existentă stimulând în același timp inovația și investițiile“, a mai declarat preşedinta EuRIC Textiles.
Stabilirea unor cerinţe ambiţioase de eco-design, impunerea obligatorie a conținutului reciclat din textile post-consum în textile, crearea unui model de afaceri, creşterea reciclabilităţii şi a durabilităţii produselor textile sunt alte elemente importante ale schimbărilor pe care EuRIC Textiles le-a sugerat Comisie Europene.
„Trebuie să o recunoaştem, stăm prost la aplicarea legislaţiei“
Mircea Fechet, ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor, a subliniat oprtunitatea pe care o are România de a se alinia la viitoarele politici ale Uniunii Europene în gestionarea deşeurilor textile. „În ceea ce priveşte legislaţia trebuie să fiu cinstit şi să recunosc că de obicei România nu stă cel mai bine la legislaţie. Nu avem probleme în transpunerea directivelor europene şi avem dorinţa de face lucrurile aşa cum ar trebui făcute, dar adevărul este că avem probleme mari la aplicarea legislaţiei. În multe localităţi din România există magazine de haine second-hand şi am fost şocat să aflu ce cantităţi de marfă second-hand intră în România şi nu neapărat de cea mai bună calitate. Mă bucur să văd atâţia oameni dispuşi să inoveze şi să investească în domeniul reciclării deşeurilor textile şi vreau să îi felicit şi să îi asigur că Ministerul Mediului le va fi un partener de nădejde în activitatea lor. În ceea ce priveşte o schemă de responsabilitate extinsă a producătorilor, ministrul a spus că este clar că ea trebuie făcută. „Eu sper să se întâmple foarte curând“, a spus Fechet.
Avem nevoie de o piaţă pentru aceste deşeuri
De la Bruxelles, Nicu Ştefănuţă, vicepreşedintele Parlamentului European a salutat participanţii la conferinţă şi a subliniat că cel mai important lucru pentru o gestionare eficientă a materialelor textile este existenţa unei pieţe pentru aceste produse. Putem avea scheme EPR, strategii, obligaţii, termene limită sau directive, însă nu facem nimic dacă nu avem o piaţă pentru aceste produse.
Andrei Corlan, comisarul general al Gărzii Naţionale de Mediu, a menţionat problema intrării în România a unor mari cantităţi de deşeuri textile mascate ca fiind marfă second-hand, iar intrarea României în Schengen a amplificat aceste probleme. În ceea ce priveşte reciclarea textilelor, Corlan a declarat că România nu are instalaţii de reciclare, dar impune cetăţenilor să depună separat deşeurile textile în vederea reciclării. „Garda de Mediu va începe un control la primării pentru a vedea ce se întâmplă de fapt cu aceste deşeuri colectate separat“, a spus Corlan.
Humana a colectat anul trecut 139.000 tone de haine
Una dintre cele mai implicate organizaţii în rezolvarea problemei deşeurilor textile este Humana, care a colectat aproximativ 139.000 tone de haine în 2024 prin intermediul a 38.000 de containere aplasate în 14 țări, activitate care a contribuit la aprovizionarea a peste 700 de magazine și centre comerciale en-gros din 21 de țări. În prezent, la nivel european, organizațiile membre ale Federației operează 9 instalații de pregătire pentru reutilizare și reciclare în 7 țări, capabile să proceseze peste 100.000 tone de haine. Rețeaua Humana asigură 6.000 de locuri de muncă în Europa în domeniul comerțului cu haine second-hand.
„Pentru Humana, una dintre cele mai importante provocări a fost construirea unui lanț de aprovizionare etic, solidar, ecologic și transparent, o provocare importantă pentru care am lucrat cu toate părțile interesate și partenerii noștri. În această călătorie către reducerea impactului industriei de îmbrăcăminte, trebuie să implicăm cât mai multe persoane, companii, instituții“, a spus Karina Bolin, preşedinta Humana People to People România.
Planeta Verde vizează colectarea textilelor, dar şi educaţia comunităţilor
Fondată în 2010, Asociația Planeta Verde s-a implicat foarte serios în rezolvarea problemelor generate de deşeurile textile.
Mihaela Papazu, preşedinta Asociaţiei Planeta Verde a prezentat activitatea din domeniul textilelor a organizaţiei pe care o conduce. „Anul acest am început proiectul Eco Textile, inițiat pentru a aduce în atenție problema textilelor uzate și pentru a începe construirea unei infrastructuri minime care să permită colectarea și sortarea acestora în vederea reutilizării, reparării sau reciclării.
De la începutul anului și până în prezent, prin cele 11 containere dedicate amplasate în parteneriat cu autoritățile locale și alte instituții şi am reușit să colectăm cu ajutorul partenerului FEPRA Waste Management aproximativ 6 tone de textile. După sortarea manuala a materialelor realizată de EVE Fashion, estimările arată astfel:40% pot fi refolosite ca atare (second-hand sau donații), 25% pot fi reparate sau transformate în materie primă pentru upcycling, 15% merg spre reciclare de tip downcycling (producerea de lavete, umpluturi, pâslă, materiale izolatoare), iar 20% sunt valorificate energetic, dintre care 10% sunt produse din piele sau încălțăminte, greu de procesat prin alte metode.
Totuși, trebuie să recunoaștem că suntem abia la început în ceea ce privește managementul textilelor. Deși legislația impune colectarea separată a acestora, nu există în prezent sisteme funcționale de sortare automată, cum întâlnim în cazul deșeurilor de ambalaje. Lipsesc senzorii sau echipamentele capabile să determine automat dacă un produs textil poate fi reutilizat sau reparat, așa cum recomandă Directiva europeană“, a spus Mihaela Papazu.
Preşedinta Asociaţiei Planeta Verde consideră că reciclatorii de textile sunt prea puțini la nivel național pentru a face față volumului mare de textile provenite din gospodării. Acest lucru face în opinia sa ca sortarea manuală să fie esențială, dar și costisitoare și anevoioasă. „Fără sortare, nu putem pregăti textilele pentru reutilizare sau reparare, iar multe dintre ele ajung fie depozitate în condiții improprii, unde se degradează, fie valorificate energetic, o soluție de ultimă instanță care nu respectă principiile economiei circulare“, a mai spus Mihaela Papazu.
Proiectul EcoTextile vizează nu doar colectarea, ci și educarea comunităților, inclusiv a celor tineri. În cadrul cursurilor susținute în școli despre colectarea separată a deșeurilor, membrii asociaţiei discută cu copiii și despre textile. Mulți sunt surprinși să afle din ce sunt făcute hainele lor – unii chiar își caută etichetele în timpul discuțiilor. Băieții, în special, sunt entuziasmați să primească confirmarea că echipamentele echipelor mari de fotbal sunt făcute din PET reciclat, iar noi le explicăm întregul proces prin care o sticlă de plastic ajunge să devină fibră textilă. Reacțiile sunt de fiecare dată de mirare – și e un semn clar că educația poate schimba mentalități încă de la cele mai fragede vârste.• ecologic
