Comisia Europeană a decis pe 3 octombrie a.c. să trimită un aviz motivat României [INFR(2020)2297] pentru transpunerea incompletă a Directivei privind habitatele (Directiva 92/43/CEE) în legislația sa națională.
Această directivă reprezintă unul dintre principalele instrumente europene de protejare a biodiversității. Legislația României nu menționează în mod explicit că măsurile de conservare incluse în planurile de gestionare trebuie să țină seama de necesitățile ecologice ale tipurilor de habitate naturale și ale speciilor prezente pe teritoriul respectivelor situri.
Acest lucru are un impact direct asupra calității planurilor de gestionare, având în vedere că s-ar putea ca acestea să nu conțină măsurile necesare protejării respectivelor tipuri de habitate și specii. De asemenea, legislația națională limitează domeniul de aplicare al principalelor dispoziții ale directivei la activitățile desfășurate în cadrul siturilor Natura 2000. Astfel sunt excluse toate celelalte cauze posibile de deteriorare sau de perturbare provenite din afara siturilor.
În octombrie 2020, Comisia Europeană a trimis României o scrisoare de punere în întârziere. România a prezentat două proiecte de lege care abordează deficiențele semnalate de Comisie, dar niciunul nu a fost adoptat până în prezent.
În consecință, Comisia a decis să emită un aviz motivat adresat României, care are la dispoziție două luni pentru a răspunde și a lua măsurile necesare. În caz contrar, Comisia poate decide să sesizeze Curtea de Justiție a Uniunii Europene cu privire la acest caz.
Stăm prost cu raportarea
Tot pe 3 septembrie a.c., Comisia Europeană a decis să inițieze o procedură de constatare a neîndeplinirii obligațiilor prin trimiterea de scrisori de punere în întârziere României [INFR(2024)2200], Bulgariei [INFR(2024)2203], Greciei [INFR(2024)2198], Ungariei [INFR(2024)2199], Sloveniei [INFR(2024)2201] și Slovaciei [INFR(2024)2202] pentru nerespectarea Directivei privind zgomotul (Directiva 2002/49/CE). Directiva privind zgomotul identifică nivelurile de poluare fonică și indică acțiunile necesare de răspuns, cum ar fi măsuri adecvate de planificare urbană și de protecție împotriva zgomotului.
Directiva impune statelor membre să adopte hărți care să indice expunerea la zgomot în marile aglomerări, de-a lungul căilor ferate principale, al drumurilor principale și în jurul aeroporturilor principale. Aceste hărți acustice strategice servesc drept bază pentru definirea unor măsuri care să contribuie la reducerea poluării fonice în cadrul planurilor de acțiune privind zgomotul.
De asemenea, statele membre au obligația de a informa Comisia Europeană cu privire la constatările hărților acustice strategice, astfel încât aceasta să poată întocmi un raport privind situația expunerii la zgomot în UE. Cele șase state membre nu au raportat Comisiei toate informațiile relevante privind hărțile acustice strategice, inclusiv expunerea la zgomot a populației.
În consecință, Comisia trimite scrisori de punere în întârziere Bulgariei, Greciei, Ungariei, României, Sloveniei și Slovaciei, care au la dispoziție două luni pentru a răspunde și a remedia deficiențele semnalate de Comisie. Dacă nu primește un răspuns satisfăcător, Comisia Europeană poate decide să emită un aviz motivat.• ecologic