Coaliția pentru Economia Circulară (CERC) împreună cu Asociația Europeană „Close the Glass Loop“ au organizat pe 14 martie a.c. conferinţa europeană cu tema „Towards A Close Glass Loop Action Plan“ – „Planul de Acțiune pentru Circularitatea Ambalajelor de Sticlă în România“. Evenimentul a avut loc la Palatul Parlamentului şi a reunit oficialităţi, reprezentanţi ai OIREP-urilor, reciclatori și producători europeni de ambalaje din sticlă.
Dezbaterea a analizat impactul noilor măsuri legislative europene și naționale cu privire la ambalajele de sticlă post-consum. Obiectivul întâlnirii a fost conturarea unui plan de acțiune care să asigure o rată de colectare a deșeurilor de sticlă în vederea atingerii unui obiectiv de 90% reciclare până în anul 2030.
Prin introducerea în România a Sistemului de Garanție-Returnare (SGR) la sfârșitul lunii noiembrie 2023, s-a creat un nou mecanism de colectare a ambalajelor de băuturi, care va determina creșterea gradului de colectare. În acest context, reprezentanți ai industriei locale și europene de reciclare și producție a ambalajelor de sticlă, ai autorităților centrale și locale din România, precum și ceilalți actori relevanți (retaileri, îmbuteliatori, organizații de implementare a responsabilității producătorilor) au abordat trei subiecte cheie: care sunt modalitățile de implementare a Sistemului de Garanție-Returnare și logistica inversă pentru ambalajele de sticlă; cum va asigura Sistemul o colectare eficientă a acestui ambalaj, cum vor fi colectate și reciclate ambalajele din sticlă care nu fac parte din Sistemul de Garanție-Returnare şi care ar trebui să fie prioritățile unui Plan de Acțiune pentru România în vederea atingerii obiectivelor asumate de „Close the Glass Loop“ (90% rată de colectare).
Conferinţa a fost deschisă de Jean-Paul Judson, director general Nowmore şi coordonator al Asociației „Close the Glass Loop“. „Asociaţia noastră îşi propune să susţină reutilizarea în acelaşi scop a unui material care a fost pus pe piaţă, transformarea unei sticle în altă sticlă, prin reciclare. Discutăm de un proces de închidere a buclei, dar acest proces este unul deschis, pentru că ne dorim să-i implicăm pe toţi cei care lucrează în acest domeniu“, a spus Judson în deschiderea conferinţei.
După ce i-a felicitat pe organizatori, Mircea Fechet, ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor, a ajuns imediat la ceea ce numeşte proiectul lui „de suflet“: „Sistemul Garanţie-Returnare a pus România pe harta reciclării europene. Pentru că ceea ce încercăm prin SGR este să depăşim acele procente foarte, foarte mici de reciclare. Ştim că acest sistem va schimba multe în societate, nu numai viaţa cetăţenilor, ci şi în industriei, pentru că va crea noi locuri de muncă şi noi investiţii. În 2023 o cantitate de 135.000 tone sticlă a ajuns în betoane, ceea ce nu este în regulă. SGR este din ce în ce mai puternic, apar recorduri la fiecare săptămână şi felicit RetuRO pentru acest lucru. Sunt un mare fan al ambalajelor de sticlă, pentru că orice s-ar spune, produsele ambalate în sticlă au un gust mai bun decât cele ambalate în alte materiale. După SGR cred că următorul sistem spre care trebuie să ne orientăm este standardizarea şi refolosirea ambalajelor de sticlă“.
Până la refolosire mai e mult. Deocamdată speranţele tuturor se leagă de Sistemul Garanţie-Returnare, administrat de compania RetuRo.
Gemma Webb, CEO RetuRO, a prezentat în termeni foarte optimişti evoluţia acvestui sistem, cu toate că cifrele de până acum nu prea sunt un motiv de optimism. „În primul rând trebuie să vă spun că SGR este al doilea cel mai mare sistem de acest fel din Europa. Sistemul a fost lansat în luna noiembrie a anului trecut şi de atunci înregistrează progrese în fiecare zi. De la pornireea sistemului mai mult de 220 milioane de ambalaje cu logo-ul SGR au fost puse pe piaţă, 45 milioane în decembrie şi 180 milioane în ianuarie. În decembrie au fost returnate 31.000, în ianuarie 2,2 milioane, iar în februarie dorim să depăşim 20 de milioane de ambalaje returnate.
Am deschis două centre naţionale în Cluj şi în Timiş şi avem în prezent capacitatea de a procesa un miliard de ambalaje anual. În următoarele trei luni vom deschide alte centre RetuRO: în Bacău, Ilfov, Prahova, şi Dolj. Avem deja 120 de angajaţi şi ne-am propus să creem 600 de locuri de muncă din care 500 vor fi dedicate funcţionării centrelor regionale“.
Preşedintele Consiliului de Administraţie al Green Group, Constantin Damov, a vorbit în cadrul conferinţei despre drumul lung pe care România îl are de parcurs pentru a ajunge la circularitate, în condiţiile în care rata de reciclare a deşeurilor municipale este de doar 13% şi rata de circularitate este de 1,3%.
„România are capacitatea de a recicla ambalajele colectate prin SGR. Una dintre cele mai importante fabrici de reciclare este GreenGlass, inaugurată în 2013 şi care are acum o capacitate de reciclare de 110.000 tone de sticlă pe ani şi un target de 260.000 tone anual. Prin SGR se speră colectarea a 300.000 tone anual, iar cererea de deşeuri de sticlă este de aproximativ 200.000 de tone“, a spus Damov.
Cel mai mare producător de ambalaje de sticlă din România este compania BA Glass, prezentă în 14 ţări din întreaga lume. În Europa de Sud-est compania portugheză are patru fabrici: în Bucureşti, Sofia, Plovdiv şi Atena. Fabrica BA Glasss din Bucureşti, fosta Stirom, are două cuptoare şi poate înclude în producerea sticlelor noi aproximativ 70 % deşeuri din sticlă. Fabrica produce 1,9 milioane sticle pe zi, pe trei culori şi 150 de tipuri de design.
Pentru a recicla deşeurile este nevoie în primul rând de colectare, iar Bucureştiul este important pentru asigurarea materiilor prime cerute de industrie. Roxana Şunică, director executiv al direcţiei de utilităţi din Primăria Capitalei a prezentat o serie de date referitoare la deşeurile municipal din Bucureşti.
„În 2023, în Bucureşti au fost generate 489.967 tone de deşeuri amestecate din care 150.862 tone sunt deşeuri stradale, 1,415 tone deşeuri voluminoase, 5,921 tone de deşeuri biodegradabile şi 30,264 tone de deşeuri din construcţii şi demolări“, a declarat Roxana Şunică.
Conform datelor Primăriei Capitalei, cantitatea de ambalaje de sticlă care a fost colectată în Bucureşti în 2023 a fost de 2.757,35 tone. Cantitatea de ambalaje de sticlă pusă pe piaţă a fost de 410.924 tone din care prin OIREP-uri a fost preluată responsabilitatea pentru 65%, respectiv 267.100 tone de deşeuri de ambalaje de sticlă care au ajuns la reciclare şi pentru care OIREP-urile au achitat costurile de colectare.
Sorin Dumitru, director general adjunct al organizaţiei Eco-Rom Ambalaje, a făcut o analiză a principalelor probleme cu care se confruntă România în colectarea sticlei: cadrul legislativ, distribuţia neuniformă a instalaţiilor de reciclare la nivel naţional şi infrastructura insuficientă de colectare separată. „Ceea ce ar trebui înţeles de către toţi cei care reglementează acest domeniu este că aproape jumătate din populația României (46%) locuiește în zona rurală, unde nu toate localităţile sunt ușor accesibile şi unde ambalajele din sticlă sunt folosite în mod tradițional pentru conservarea alimentelor“, a spus Sorin Dumitru.• ecologic
