0 C
Bucharest
Thursday, November 30, 2023
Mai mult

    Conservation Carpathia reîmpădurește zonele defrișate din Făgăraș

    Sursa foto: Alexandra Tenea/FCC

    Fundația Conservation Carpathia, în parteneriat cu Asociația Ocolul Silvic Carpathia, a început programul de reîmpădurire a zonelor din Munții Făgăraș distruse în trecut de exploatări ample. Ținta propusă pentru primăvara anului 2022 este de 435.000 puieți plantați pe 100 hectare din patru zone de reconstrucție ecologică: Groapele (afectată atât de tăierile neconforme, cât și de un incendiu, probabil provocat), Dobroneagu, Valea Dâmboviței și Lerești.• ecologic

    Cu sprijinul financiar acordat de Comisia Europeană în cadrul proiectului „Crearea unei zone de natură sălbatică în sudul Munților Carpați, România – LIFE18 NAT/RO/001082“, Fundația Conservation Carpathia reface pădurile afectate de tăieri neconforme sau doborâturi accidentale prin plantarea a 435.000 de puieți de molid, fag și brad. Puieții din speciile autohtone provin din pepinierele Carpathia sau sunt achiziționați de la producători specializați din zonă.
    Șantierul de împăduriri din această primăvară cuprinde 60 hectare în zona Groapele, 25 hectare în zona Dobroneagu, 8 hectare pe Valea Dâmboviței și 7 hectare la Lerești. Pentru refacerea galeriilor ripariene de-a lungul cursului de apă pe Valea Doamnei echipa Fundației Conservation Carpathia a plantat 750 de puieți de anin, specie importantă în fixarea malurilor.
    „Poate este mai greu de înțeles acest termen de specialitate pe care îl tot folosim: reconstrucție ecologică. De ce nu spunem simplu reîmpădurire? Pentru că în spatele unei noi păduri sunt mult mai multe activități decât plantarea efectivă. În momentul în care organizația a „cumpărat“ o greșeală a trecutului, o zonă în care pădurea a fost tăiată acum 10-15 ani și unde foștii proprietari nu au îndeplinit cerința legală de plantare în termen de doi ani de la tăiere, începem un proces amplu, care presupune mai mulți pași. La Groapele am realizat inițial un inventar al regenerării naturale prin amenajarea a peste 200 de piețe de probă, în urma căruia am constatat ce regenerare naturală există în teren, ce specii și în ce proporții. În baza inventarului am determinat cu ce specii, în ce proporții și cu ce cantități de puieți trebuie să intervenim pentru refacerea integrală a zonei. În premieră, încercăm să previzionăm și efectul schimbărilor climatice care au loc, respectiv tendința speciilor forestiere de a avansa altitudinal spre amonte. Am inventariat și principalele zone cu eroziune, pe foste drumuri de colectare a lemnului, unde tractoarele au târât buștenii. Vorbim de șanțuri cu adâncimi între 0,7 și 5 metri; aceste răni ale muntelui trebuie reparate, acoperite și plantate. Avem nouă pepiniere și două solarii, iar creșterea puieților în condiții naturale, fără chimicale, în condiții care simulează viața lor viitoare, nu este deloc simplă. După plantarea efectivă, în fiecare toamnă tăiem iarba din jurul micilor arbori, pentru a le asigura o bună dezvoltare și supraviețuirea pe timpul iernii. Că în trecut nu a existat echilibru ne este tuturor clar, însă cum continuăm este cheia viitorului nostru și al generațiilor următoare“, a declarat Mihai Zotta, reprezentantul Ocolului Silvic Carpathia.

    Cei șapte ani de acasă ai pădurii

    WhatsApp Image 2022 05 13 at 20.58.40 1

    Dacă gândim matematic, o nouă pădure, de la stadiul de sămânță până când este suficient de puternică să se descurce singură are nevoie de lucrări timp de minimum șapte ani. Doi-trei ani pentru creșterea puietului și alți patru-cinci de îngrijire pe munte, după plantare.
    Fără un sprijin activ, aceste zone revin cu mare dificultate la starea de echilibru natural. Acțiunile de reconstrucție ecologică facilitează sau imită pe cât posibil procesele naturale și trebuie să ia în considerare viitoarele schimbări climatice. Însă refacerea întregului ecosistem după un dezechilibru major este imposibilă. Fundația Conservation Carpathia nu plantează orice fel de arbori care ar putea fi cea mai bună soluție economică pe termen scurt, ci creează o nouă pădure naturală, mai rezistentă la impactul schimbărilor climatice și la atacurile dăunătorilor. În zece ani de reconstrucție ecologică Fundația Conservation Carpathia a plantat fag, molid, brad, anin, frasin, ulm, paltin, scoruș şi tisă și va continua și cu jneapăn, ienupăr și zâmbru în cadrul proiectului LIFE Carpathia.

    Codrul, frate cu românul

    Dincolo de toate funcțiile ecologice pe care le are o pădure, ea susține un întreg sistem social. În această primăvară 120 de zilieri angajați din comunitățile învecinate Munților Făgăraș, zeci de angajați ai fundației și firme de lucrări forestiere lucrează pentru viitoarele păduri din zonă. Majoritatea sezonierilor sunt oameni simpli, iar implicarea în acest proiect le oferă o bună oportunitate de a câștiga bani constant de-a lungul anului prin activitățile de plantare de primăvară și toamnă, lucrări în pepinie- re și decopleșiri înainte de venirea iernii.

    Despre proiect

    Proiectul Conservation Carpathia este unic în România și reprezintă una din cele mai importante inițiative de conservare de păduri din Europa. Din anul 2009 și până astăzi proiectul a salvat de la exploatare 27.000 hectare de păduri și pășuni alpine în sud-estul Carpaților Meridionali și a refăcut păduri pe 1.157 hectare prin plantarea a peste 3 milioane puieți.
    Acțiunile au fost realizate în cadrul proiectului LIFE Carpathia „Crearea unei zone de natură sălbatică în sudul munților Carpați, România“ – LIFE18 NAT/RO/00108. Principalul obiectiv este reconstrucția habitatelor degradate și aplicarea unor măsuri de conservare care să permită refacerea proceselor naturale și care să creeze deopotrivă beneficii comunităților locale din zona munților Făgăraș.
    Proiectul este implementat de Fundația Conservation Carpathia în parteneriat cu Asociația Ocolul Silvic Carpathia, Asociația de Vânătoare Piatra Craiului Făgăraș Conservation, SC Carpathia Agro & Finance SRL, Conservation Capital Consulting Ltd., Inspectoratul de Jandarmi Județean Argeș – Basarab I și ProPark – Fundația pentru Arii Protejate și se derulează în perioada 2019-2024 cu sprijin financiar din partea Comisiei Europene prin programul LIFE Nature (www.ec.europa.eu) și a Fundației Arcadia prin programul ELP (Endangered Landscapes Programme, www.endangeredland-scapes.org).

    Publicitate

    LĂSAȚI UN MESAJ

    Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
    Introduceți aici numele dvs.

    Ultimele știri

    „Deșeurile umanitare“ vin în valuri spre România

    Comisarii Gărzii de Mediu Bihor au început o amplă serie de controale în vamă, blocând intrarea în țară a...

    Mai multe articole