Plenul Curţii de Conturi a României a aprobat raportul aferent misiunii de audit al performanţei „Analiză şi diagnoză în gestionarea deşeurilor menajere“ desfăşurat în perioada 16 septembrie 2019 – 28 februarie 2020, concluzionează că obiectivul pentru anul 2020 în ceea ce priveşte gestionarea deşeurilor a fost ratat, existând perspective similare şi pentru ţintele aferente anului 2025.● Matei Dumitru
Doar 7%
Raportul Curţii de Conturi include o analiză detaliată a serviciului de salubrizare la nivel naţional şi semnalează deficienţele acestuia. Auditul evidenţiează o discrepanţă uriaşă între cifrele Autorităţii Naţionale de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilităţi Publice (ANRSC) şi cele ale Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului (ANPM) referitoare la colectarea separată a deşeurilor municipale. ANRSC susţine că activitatea de colectare separată se realizează în 80% din UAT-uri, iar în situaţiile de la ANPM realizate conform rapoartelor de la agenţii economici procentul de colectare separată a fost de 7,19% în anul 2016, de 7,70% în anul 2017 şi de 7,21% în anul 2018.
În opinia Curţii de Conturi lipsa colectării separate este principala cauză a neîndeplinirii obiectivelor naţionale, iar aceasta are la bază trei probleme principale: „lipsa de interes a autorităţilor locale şi a ADI-urilor şi neimplicarea activă a acestora în activităţile de conştientizare şi educare a populaţiei din mediul rural, întârzierile mari în derularea procedurilor de atribuire a contractelor de delegare a serviciilor de salubrizare şi neimplementarea Sistemelor de Management Integrat al Deşeurilor“.
Salariile reprezintă 80% din veniturile ADI
Asociaţiile de Dezvoltare Intercomunitară (ADI) sunt structurile mandatate de Unităţile Administrativ Teritoriale (UAT) membre să înfiinţeze, organizeze, reglementeze, finanţeze, exploateze, monitorizeze şi gestioneze în comun serviciile de utilităţi publice, în consecinţă să exercite în numele şi în favoarea UAT-urilor prerogativele, drepturile şi obligaţiile acestora legate de serviciul de salubritate.
În prezent în România sunt înfiinţate 39 de ADI-uri pentru managementul integrat al deşeurilor la nivel judeţean. Judeţele în care nu s-au înfiinţat ADI-uri sunt Ialomiţa şi Satu Mare. Cu toate că atât Legea nr. 215/2001, cât şi OUG nr. 57/ 2019 prevăd posibilitatea sprijinirii de Guvern a ADI-urilor prin finanţări anuale, până acum aceste asociaţii nu au primit, cel puţin în perioada 2016-2018, finanţări din partea Statului.
Curtea de Conturi a constatat o lipsă de înţelegere a UAT-urilor cu privire la rolul şi scopul Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară. Nu puţine UAT-uri cred că ADI-urile sunt organisme independente de voinţa primăriilor, entităţi care alături de salubrişti au întreaga responsabilitate, atât în gestionarea deşeurilor, cât şi în găsirea fondurile necesare achitării serviciilor prestate. Aceasta în condiţiile în care unele UAT-uri care sunt utilizatori/beneficiari refuză să achite serviciul de salubrizare.
Un raport al Băncii Europene de Investiţii a identificat o serie de probleme în funcţionarea ADI şi în relaţia lor cu UAT-urile care le compun: capacitatea instituţională scăzută, gradul redus de încasare a cotizaţiilor de la UAT-uri, administrarea ineficientă a resurselor atrase, faptul că aproape 80% din totalul cheltuielilor curente au ca destinaţie acoperirea cheltuielilor de personal, dar şi lipsa procedurilor pentru monitorizarea contractelor de operare.
Doar două SMID-uri îndeplinesc criteriile
Potrivit raportului cele 32 de Sisteme de Management Integrat al Deşeurilor au nevoie de încă 1,3 milioane euro pentru investiţii în componentele de colectare, transfer, sortare, compostare, digestie anaerobă, tratare mecano-biologică şi depozitare. Dintre acestea jumătate reprezintă investiţii necesare pentru creşterea gradului de reciclare. Investiţiile privind colectarea separată a biodeşeurilor, digestia anaerobă, tratarea mecano-biologică sunt esenţiale pentru asigurarea conformării cu criteriile Malagrotta. În prezent doar două judeţe din România pot îndeplini în faza de operare aceste criterii.
Din cele 32 de SMID-uri numai 8 sunt funcţionale. În 16 judeţe este nevoie de instalaţii de tratare mecano-biologică, iar în 14 judeţe sunt necesare investiţii suplimentare în upgradarea instalaţiilor TMB existente, în principal prin dotarea acestora cu linii de sortare. Raportul Curţii de Conturi se încheie cu 29 de recomandări adresate Ministerului Mediului şi altor autorităţi cu competenţe în gestionarea deşeurilor care vizeză multe domenii printre care extinderea colectării separate la nivel naţional, colaborarea interinstituţională, revizuirea Planului Naţional de Gestionare a Deşeurilor şi accesul la date într-un mod transparent.●
