Fotograful Sorin Onișor reușește să imortalizeze lumina fantastică, dar trecătoare, din paradisul aproape pierdut numit Delta Dunării.
Cu ajutorul acestor capturi în timp, fotograful ne forțează să fim martorii tăcuți ai luptei pentru supraviețuire: supraviețuirea oamenilor în fața sărăciei, a obiceiurilor și a tradițiilor locale, a florei și faunei care și-au găsit aici adăpost.
Cuvintele sunt de prisos în a descrie frumusețea viscerală de pe acest tărâm unde timpul pare să curgă altfel.● Alexandru Mărgineanu
Când oamenii dispar, rămân chipurile. Și poveștile lor.
Sorin Onișor
Nu m-am apucat de fotografie ca să fiu artist. Am început pentru că nu voiam să uit: chipuri, gesturi, ulițe, bunici, fân cosit. Fotografiez tot ce simt că se stinge încet. Nu caut spectaculosul, ci firescul. Nu regizez. Stau, ascult, povestesc, pândesc lumina…şi când vine clipa, apăs declanșatorul.
sorinonisor.ro
