Un recent raport al organizaţiei „Circular Economy Foundation“, The Circularity Gap Report 2024, relevă un fapt îngrijorător: omenirii îi place să vorbească tot mai mult despre economia circulară, dar face tot mai puţin pentru a se alinia la principiile acesteia. Fundația Circular Economy este o organizație non-profit cu sediul la Bruxelles, înființată cu unicul scop de a spori eforturile Uniunii Europene în realizarea fuziunii dintre digitalizare și economia circulară.
În ciuda faptului că sintagma „economia circulară“ se află pe buzele tuturor, circularitatea globală este la ora actuală în declin. În ultimii cinci ani, volumul discuțiilor, dezbaterilor și articolelor care abordează acest subiect aproape s-a triplat, reflectând o conștientizare și un interes sporit referitor la acest model economic. Cu toate acestea, marea majoritate a materialelor care intră în economie sunt virgine, iar ponderea materialelor secundare este în scădere de la an la an.
Raportul decalajului de circularitate al „Circular Economy Foundation“ semnalează o scădere a folosirii resurselor secundare de la 9,1% în 2018 la 7,2% în 2023. Iar toată această scădere a avut loc pe fondul creşterii spectaculoase a cantităţii totale de materiale consumate de economia globală. În ultimii șase ani omenirea a consumat peste jumătate de trillion de tone de materiale, aproape la fel de mult ca în tot Secolul XX.
Aceste statistici relevă un adevăr dur: în ciuda faptului că economia circulară a devenit un fel de „megatrend“, un subiect abordat din ce în ce mai mult în discursuri, politici şi asumare de obiective, reducerea emisiilor şi stimularea utilizării materialelor secundare sunt mai mult declarative decât practice. Iar această tendinţă ridică din ce în ce mai multe semne de întrebare cu privire la eventuale campanii de Greenwashing ale multora din cei care fac aceste declaraţii.
Raportul declajului de circularitate al „Circular Economy Foundation“ continuă cu o serie de recomandări pentru punerea în practică a politicilor de economie circulară. Aceste recomandări sunt adresate guvernelor ţărilor, în funcţie de gradul de dezvoltarea a acestora.
Țările Shift, cele cu venituri mari, ar trebui să își reducă radical consumul de materiale, menținând în același timp bunăstarea. În general, rezidenții din SUA, Japonia, Marea Britanie și Canada se bucură de un stil de viață bogat și confortabil și au rezultate bune la indicatorii sociali, dar consumă mult mai multe materiale. În ciuda faptului că reprezintă aproximativ 17% din populația globală, locuitorii acestor ţări consumă un sfert (25%) din materiile prime și consumă cele mai multe minerale nemetalice și combustibili fosili pe cap de locuitor dintre toate profilurile de țară. În medie, amprenta materială pe cap de locuitor a acestora, de 22,6 tone, este de 4,6 ori mai mare decât a țărilor sărace (Build) și de 1,6 ori mai mare decât a țărilor în creștere (Grow). De asemenea, ţările dezvoltate generează 43% din emisiile globale. Misiunea lor va fi să-și reducă consumul de materiale și, în cele din urmă, să-și diminueze impactul asupra mediului, care în prezent vine în detrimentul majorității globale.
Țările în creștere cu venituri medii (Grow) ar trebui să își stabilizeze consumul de materiale. Țări precum China, Indonezia, Brazilia, Mexic, Vietnam, Myanmar și Egipt trebuie să continue să îmbunătățească calitatea vieții oamenilor lor, dar într-un mod mult mai sensibil la granițele planetare. La nivel global, ele reprezintă 51% din amprenta materială, în timp ce au aproximativ 37% din populația globală şi o amprentă materială medie pe cap de locuitor de 17 tone pe an. În timp ce aceste țări contribuie cu 41% la emisiile globale – aproape la fel de mult ca țările Shift – ponderea lor în populația globală este dublă față de țările Shift. Creșterea economică și veniturile au dus la o transformare a nutriției: dietele se schimbă din ce în ce mai mult în favoarea mai multor proteine de origine animală și alimente procesate. Deoarece multe țări sunt și vor rămâne probabil hub-uri de producție cheie pentru consumul restului lumii, a apărut necesitatea unei schimbări pentru a face acest lucru durabil din punct de vedere ecologic și sigur pentru lucrători.
Țările cu venituri mai mici (Build) ar trebui să își crească consumul de materiale pentru a satisface nevoile populației lor. Țări cum ar fi Bangladesh, Etiopia, Nigeria, Pakistan, Filipine și unele state insulare mici reprezintă 18,5% din amprenta materială globală, în ciuda faptului că găzduiesc aproape jumătate (46%) din populație. Amprenta lor materială pe cap de locuitor este de doar 5 tone pe an – mai puțin decât nivelul durabil estimat de 8 tone pe persoană pe an. În mod similar, ele contribuie cu o cotă relativ mică la emisiile globale, de doar 17%. Deoarece aceste țări se luptă în general pentru a-şi satisface nevoile de bază pentru asistență medicală și educație, obiectivul lor principal este îmbunătățirea standardelor de viață. Acest lucru necesită o utilizare sporită a materialelor pentru a furniza infrastructura, bunurile și serviciile necesare pentru a îmbunătăți bunăstarea locuitorilor lor.
Raportul Circularity Gap aduce şi o serie de recomandări adresate guvernelor și liderilor din industrie care doresc să transforme teoria în acțiune și să scaleze o economie care să răspundă nevoilor în limitele sigure ale planetei. Prima recomandare este „Crearea unor condiții de concurență echitabile“ prin care sunt stabilite „regulile jocului“ prin politici și cadre juridice care stimulează practicile durabile și circulare, în timp ce le penalizează pe cele dăunătoare, modelând astfel natura și amploarea activităților economice.
A doua recomandare se referă la o „economie corectă“. Guvernele sunt încurajate să îşi ajusteze politicile fiscale și să stimuleze investițiile publice pentru a crea „prețuri adevărate“ (care să includă şi costurile emisiilor de carbon) și pentru a se asigura că soluțiile circulare devin instrumente mai valoroase și încep să înlocuiască normele liniare.
A treia recomandare este legată de expertiza și competențele circulare. „Asigurați-vă că oamenii sunt calificați și instruiți pentru a asigura o tranziție justă în care oportunitățile și mijloacele de trai decente sunt distribuite în mod echitabil între și în cadrul societăților“, se mai spune în recomandările „Circular Economy Foundation“ adresate lumii politice.● ecologic
