Unul dintre cele mai puternice fenomene El Niño observate vreodată se dezvoltă în Pacific, iar meteorologii avertizează că efectele sale se vor simți la nivel global. Temperaturile oceanului excepțional de ridicate pot amplifica valurile de căldură, seceta și precipitațiile extreme, cu efecte directe asupra agriculturii, producției de energie și prețurilor alimentelor. Pentru Europa, inclusiv România, principala amenințare vine din suprapunerea acestui fenomen peste o planetă deja mult mai caldă.
Anul 2026 riscă să intre în istoria climatică a planetei. El Niño, fenomenul care apare periodic în Oceanul Pacific și care poate modifica vremea la mii de kilometri distanță, se intensifică într-un ritm care îi surprinde chiar și pe meteorologi.
Met Office, serviciul meteorologic britanic, avertiza pe 21 august 2026 că episodul din acest an ar putea deveni cel mai puternic El Niño din memoria modernă și probabil cel mai intens produs după secolul al XIX-lea.
„Este un eveniment fără precedent“, a declarat profesorul Adam Scaife, șeful departamentului de prognoză pe termen lung al Met Office. Specialistul britanic arată că un El Niño obișnuit produce o creștere a temperaturii apei în Pacificul ecuatorial de aproximativ 1-2°C, în timp ce prognozele actuale indică valori considerabil mai mari.
Semnalul este confirmat și de Organizația Meteorologică Mondială. În cea mai recentă prognoză sezonieră, WMO arată că un El Niño puternic este în curs de dezvoltare și va continua să se intensifice în perioada august-octombrie, temperatura apei de suprafață din regiunea monitorizată a Pacificului putând ajunge la o anomalie sezonieră de aproximativ 2,9°C, cu o intensificare care ar putea continua până în noiembrie.
Pacificul se încălzește, vremea se schimbă pe întreaga planetă
El Niño apare atunci când apele din centrul și estul Pacificului tropical se încălzesc peste valorile obișnuite, iar vânturile alizee slăbesc. Pare o schimbare regională, dar consecințele sunt globale.
Pacificul tropical reprezintă o suprafață enormă prin care oceanul și atmosfera schimbă căldură și umiditate. Atunci când această regiune se încălzește puternic, circulația atmosferică se modifică și, odată cu ea, traseul precipitațiilor, al furtunilor și al zonelor de presiune ridicată. Rezultatul poate părea paradoxal: în timp ce unele regiuni sunt lovite de secetă severă, altele pot primi cantități extreme de precipitații și se pot confrunta cu inundații și alunecări de teren.
WMO avertizează că în lunile următoare temperaturile peste valorile normale vor domina suprafețe extinse ale globului, iar distribuția precipitațiilor va prezenta tot mai clar „amprenta“ caracteristică El Niño.
Problema este că episodul din 2026 nu se produce într-un climat similar celui de acum câteva decenii. El Niño se suprapune peste încălzirea globală provocată de acumularea gazelor cu efect de seră și peste temperaturi oceanice deja foarte ridicate. ECMWF avertizează că această combinație poate amplifica unele fenomene extreme: temperaturi de fond mai ridicate înseamnă evaporare mai intensă și o atmosferă capabilă să transporte cantități mai mari de apă.
India oferă deja una dintre primele imagini ale riscului
Efectele sunt deja vizibile în unele dintre cele mai importante regiuni agricole ale lumii. India se îndreaptă spre cel mai slab muson din ultimii aproape 20 de ani, pe măsură ce El Niño se intensifică. La 24 august, cantitatea de precipitații din sezonul musonic era cu aproximativ 13% sub nivelul normal, iar estimările indicau posibilitatea ca deficitul total să ajungă la aproximativ 15%.
Miza este uriașă. Musonul furnizează aproximativ 70% din precipitațiile anuale ale Indiei, iar agricultura țării depinde în mare măsură de aceste ploi. Producțiile de porumb, soia, bumbac și leguminoase pot fi afectate direct, iar lipsa apei din sol poate lovi ulterior culturile de grâu și rapiță.
În alte regiuni efectul este exact opus. În Peru, ploile asociate El Niño au provocat deja inundații și alunecări de teren, afectând inclusiv căile de acces spre Machu Picchu.
El Niño poate ajunge rapid din Pacific în bonul de cumpărături
Una dintre cele mai importante consecințe ale fenomenului nu va fi observată doar pe termometre, ci și în magazine. Un El Niño foarte puternic poate afecta simultan culturi agricole aflate la mii de kilometri distanță.
Cafeaua din Asia de Sud-Est, cacao din Africa de Vest, porumbul din America de Sud și pescuitul din Pacific se numără printre sectoarele vulnerabile. Reuters estimează că actualul episod El Niño ar putea deveni unul dintre cele mai severe din istoria recentă, într-un moment în care piețele agricole sunt deja expuse problemelor geopolitice, costurilor energetice și perturbărilor din lanțurile de aprovizionare.
Experiențele trecutului arată dimensiunea economică a fenomenului. Episoadele El Niño din 1982-1983 și 1997-1998 au fost asociate cu pierderi economice globale estimate la mii de miliarde de dolari, efectele fiind resimțite timp de mai mulți ani prin scăderea producției agricole, distrugerea infrastructurii și reducerea productivității.
De această dată, riscul poate fi amplificat de temperatura mai ridicată a planetei. Iar cele mai vulnerabile vor fi țările în care o mare parte a populației depinde direct de agricultură și în care sistemele de irigații, asigurările agricole sau rezervele financiare sunt insuficiente.
Ce poate însemna pentru Europa și România
Relația dintre El Niño și vremea din Europa este mult mai complicată decât în Asia, Australia sau America de Sud. Nu se poate afirma că El Niño va produce automat secetă sau caniculă în România.
Influența Pacificului asupra Europei este indirectă și depinde de numeroși alți factori atmosferici și oceanici. Există însă un element care îi îngrijorează pe climatologi: El Niño se manifestă într-o perioadă în care temperaturile globale și cele ale oceanelor sunt deja foarte ridicate.
Europa Centrală a primit chiar în această vară o demonstrație a noii realități climatice. Pe 5 august 2026, Austria a înregistrat 41,2°C, iar Slovacia 41,4°C, ambele țări depășindu-și recordurile naționale de temperatură.
Pentru România, un asemenea context înseamnă că agricultura, rezervele de apă și sistemul energetic trebuie să fie pregătite pentru o variabilitate meteorologică tot mai mare. După ani în care seceta pedologică și temperaturile ridicate au afectat succesiv agricultura românească, problema nu mai poate fi tratată exclusiv ca un fenomen meteorologic.
În perioadele cu precipitații reduse, presiunea crește simultan asupra culturilor agricole, acumulărilor hidroenergetice, alimentării cu apă și ecosistemelor. Iar temperaturile extreme majorează consumul de energie exact în momentele în care unele surse de producție pot deveni mai vulnerabile.
Un „record“ care trebuie însă interpretat cu prudență
Există și o precizare importantă. Oceanele de astăzi sunt mai calde decât cele din urmă cu 50 sau 100 de ani. Din acest motiv, compararea directă a temperaturilor unui El Niño actual cu cele ale episoadelor istorice poate conduce la concluzii simplificate.
ECMWF a introdus în 2026 un nou indicator, Relative Niño Index, care compară încălzirea Pacificului ecuatorial cu temperatura restului regiunilor tropicale. Metoda încearcă să separe mai bine intensitatea propriu-zisă a El Niño de încălzirea generală a planetei.
Chiar și folosind această metodă, prognozele indică însă că episodul din 2026 ar putea fi neobișnuit de puternic. Cu alte cuvinte, dezbaterea științifică nu mai este dacă El Niño există sau dacă va fi puternic. Acest lucru este deja bine conturat.
Întrebarea este cât de puternic va deveni și cât de mari vor fi efectele sale într-o lume care este deja semnificativ mai caldă decât în timpul marilor episoade El Niño ale secolului trecut. Următoarele luni, iar în special perioada până la sfârșitul anului, ar putea oferi răspunsul.
Și dacă prognozele meteorologilor se confirmă, El Niño 2026 nu va rămâne doar un fenomen spectaculos observat în apele Pacificului. Poate deveni un test global pentru agricultură, securitatea alimentară, gestionarea apei și capacitatea economiilor de a face față unei clime tot mai greu de anticipat.• ecologic
