Webinarul intitulat “Previziuni 2021 în gestionarea DEEE” organizat de ECOTIC împreună cu HotNews pe 15 decembrie 2020 a reunit specialişti în managementul deşeurilor de echipamente electrice şi electronice (DEEE). Aceştia au dezbătut subiecte precum ţinta de colectare a DEEE-urilor din acest an, care va fi de 65% (faţă de 45% în 2020), penalitatea de 4 lei/kg în cazul ţintei neatinse (cea mai mare penalitate din Uniunea Europeană) şi nevoia de implementare a “abordării tuturor actorilor” în legislaţia românească din domeniu.● ecologic
Nevoia de reformă
În cadrul webinarului „Previziuni 2021 în gestionarea DEEE“, Mircea Fechet, fostul ministru al Mediului, Apelor şi Pădurilor, a punctat nevoia unei reforme profunde în sistemul de colectare a deşeurilor: „Atunci când vorbim de DEEE-uri, la fel ca şi în cazul celorlalte tipuri de deşeuri, trebuie să avem o reformă profundă, care să plece de la cetăţean şi care să beneficieze de suficiente campanii de conştientizare. În acelaşi timp, cred că trebuie să existe o infrastructură adecvată colectării unor astfel de deşeuri“.
Contextul actual
Valentin Negoiţă, preşedintele ECOTIC, a prezentat contextul actual spunând că: „2020 a fost atipic pentru fluxul de colectare din cauza instituirii stărilor de urgenţă şi de alertă: închiderea multor puncte de colectare municipale, dispariţia unor colectori din piaţă, baza colectării rămânând retailul. Anul 2020 a însemnat însă şi timp de analiză şi reflecţie. Astfel, WEEE Forum a realizat împreună cu UNITAR studiul WEEE Flows 2020, care identifică situaţia existentă în ţările europene, problemele cu care ne confruntăm în atingerea ţintelor de colectare şi face recomandări pentru îmbunătăţirea colectării de DEEE. Între acestea se detaşează «abordarea tuturor actorilor», adică responsabilizarea şi implicarea tuturor actorilor din fluxul de DEEE: autorităţi publice locale, salubrizatori, producători, retail, colectori şi reciclatori, o abordare pe care o dorim şi noi inclusă în legislaţia românească“.
Obiective în creştere
Ion Maican, directorul general al companiei System Plus, a subliniat provocarea atingerii ţintei de 65% începând cu 2021: „Dacă rămânem cu această ţintă rezultatul va fi că echipamentele IT, electrice şi electronice în principiu o să coste mai scump, o să fie necesar să introducem în preţul echipamentului penalitatea pentru cantitatea pe care nu putem să o colectăm“.
Octavian Ţuglea, directorul departamentului de conformitate al lanţului Dedeman, a evidenţiat dificultăţile pe care le întâmpină producătorii/distribuitorii: „În prezent simţim lipsa unui ghid sau a unor norme mai explicite privind încadrarea în categorii a DEEE-urilor şi a modului de determinare a greutăţilor raportate. Un astfel de ghid ar trebui să fie adresat producătorilor şi OTR-urilor şi totodată să fie aplicabil în mod unitar la nivel naţional“.
Costuri în creştere
Adrian Vîrlan, auditor de mediu la Romstal Investment, a abordat subiectul creşterii tarifelor timbrului verde: „Din păcate această creştere extrem de rapidă a ţintelor pentru anul 2021 se va reflecta în primul rând în costuri şi mă refer aici şi la costurile de gestionare pe care producătorul va trebui să le suporte pentru atingerea ţintelor, tarifele OTR-urilor probabil că vor creşte pentru a exista posibilitatea de constituire a anumitor provizioane pentru plata eventualelor penalităţi în contextul în care este clar că ţinta de 65% este foarte puţin probabil de atins“.
Responsabilitate
Dragoş Călugăru, directorul general al organizaţiei ECOTIC, a prezentat propunerea de implicare a tuturor actorilor şi a subliniat faptul că „OTR- urile, ca reprezentanţi ai producătorilor, nu pot fi făcute responsabile pentru inactivitatea unor actori sau supra-activitatea sistemului informal“.
Echilibru
Marius Costache, directorul general al GreenWEEE, a explicat: „În atingerea ţintelor trebuie păstrat un echilibru al responsabilităţii tuturor actorilor implicaţi, de la producători, OTR-uri, colectori, salubrităţi şi reciclatori. Nu este uşor de găsit acest echilibru, dar dacă presiunea rămâne doar pe o parte din cei implicaţi sistemul se va gripa şi rezultatele nu vor fi cele dorite“.
Colectare
Ana-Maria Şchiopu, şeful biroului management de mediu şi calitate al Salubris Iaşi, a prezentat exemple de bune practici: „Proiectele noastre s-au adresat în mare măsură populaţiei, iar agenţilor economici le-am propus proiecte de colectare şi predare. Unul dintre cele mai importante aspecte a fost implementarea sistemului de colectare de la domiciliu, astfel încât să nu se întâmpine greutăţi în debarasare. Pe partea de colectare separată la Iaşi s-au dezvoltat foarte multe proiecte, cum ar fi introducerea pubelei inteligente“. Concluzia dezbaterilor din cadrul webinarului a fost aceea că este necesară o reformă a sistemului de management al deşeurilor de echipamente electrice şi electronice care să ia în considerare o abordare a tuturor actorilor din domeniu.●
