20.5 C
București
vineri, iunie 14, 2024
Mai mult

    O ţară fără păsări, fluturi şi albine, doar cu insecticide

    Sursa foto: iStockphoto.com

    Omenirea pierde pe zi ce trece războiul pe care, cu mare inconştienţă, l-a pornit împotriva naturii. Că aleşii noştri nu au înţeles nimic din perioada prin care trecem cu toţii se vede din deciziile pe care le iau. Pactul Verde European, protejarea mediului şi a habitatelor naturale, programele de sprijinire a agriculturii ecologice, a micilor producători agricoli şi interzicerea folosirii unor insecticide periculoase sunt subiecte care nu îi interesează prea mult pe cei care conduc în prezent Ministerul Agriculturii din România, preocupaţi mai mult de cifrele de afaceri ale marilor fermieri decât  de viitorul nostru.● Matei Dumitru

    Comisia Europeană a interzis de câţiva ani folosirea în agricultură a insecticidelor care produc dezechilibre grave în mediul înconjurător, cum sunt neonicotinoidele. Cu toate acestea, în România Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale aprobă an de an utilizarea neonicotinoidelor neluând în seamă nici interdicţia europeană, nici protestele crescătorilor de albine şi ale organizaţiilor neguvernamentale de protecţia mediului.

    Neonicotinoidele sunt substanţe active utilizate în produsele fitosanitare pentru combaterea insectelor dăunătoare culturilor agricole. Sunt similare chimic cu nicotina, una din cele mai periculoase otrăvuri cunoscute. Chiar denumirea înseamnă „noi substanţe asemănătoare nicotinei“.

    Spre deosebire de alte pesticide, neonicotinoidele, care sunt pesticide de contact, rămân pe suprafaţa părţilor tratate ale plantelor şi sunt preluate în frunze, flori, rădăcini şi tulpini, iar de aici de albine prin polen şi nectar. Speciile cele mai afectate sunt nevertebratele şi insectele, cărora pesticidul le atacă sistemul nervos, provocându-le paralizie şi moarte.

    insecticide 8

    Aceste substanţe chimice induc efecte subletale multiple la albinele expuse, le afectează capacitatea de a zbura şi de a se hrăni, de a învăţa şi de a-şi aminti rutele de navigaţie către şi de la sursele de hrană. Studiile de laborator au demonstrat că neonicotinoidele cresc rata mortalităţii. Separat de efectele letale şi subletale provocate exclusiv de expunerea la neonicotinoide, aceste substanţe sunt de asemenea cercetate în combinaţie cu alţi factori – cum ar fi acarienii şi agenţii patogeni – ca potenţiale cauze ale tulburării şi colapsului coloniilor de albine. Bombus affinis, un bondar endemic în America de Nord, şi-a pierdut 90% din habitatele naturale ca urmare a utilizării pesticidelor pe bază de neonicotinoide.

    Un studiu din 2012 a arătat prezenţa tiametoxamului şi a clotianidinei la albinele găsite moarte în stupii lor şi în jurul acestora, în apropierea câmpurilor agricole. Alte albine din stupi au prezentat tremurături, mişcări necoordonate şi convulsii – toate simptome de otrăvire. Insecticidele pe bază de neonicotinoide au fost de asemenea găsite în mod constant la niveluri scăzute în sol până la doi ani după ce seminţele tratate au fost plantate, inclusiv pe florile de păpădie din apropiere şi în polenul de porumb adunat de albine.

    Seminţele tratate cu insecticide sunt acoperite cu o substanţă lipicioasă pentru a controla eliberarea substanţelor în mediu şi apoi acoperite cu praf de talc pentru a facilita plantarea automată. Acest praf care conţine insecticid este eliberat în mediu în cantităţi mari.

    De la insecte la oameni

    Neonicotinoidele se scurg de obicei în sol, acumulându-se în corpuri de apă unde depun ouă în mod normal insecte, care afectează la rândul lor prădătorii din lanţul trofic. Studiile au confirmat şi faptul că unele specii de păsări mor otrăvite după ce mănâncă seminţele acoperite cu neonicotinoide.

    În ediţia din iulie 2014 a revistei Nature, un studiu bazat pe corelaţia observată între scăderea unor populaţii de păsări şi utilizarea pesticidelor neonicotinoide din Olanda a relevat o strânsă legătură între nivelul neonicotinoidelor detectat în probele de mediu şi scăderea populaţiilor de păsări care se hrănesc cu insecte.

    O serie de alte efecte ale acestor insecticide au fost documentate la vertebrate, în afara celor raportate privind supravieţuirea, creşterea, dezvoltarea şi reproducerea. La micile mamifere – în principal şoareci – acestea includ efecte genotoxice şi citotoxice, tulburări neuro-comportamentale ale descendenţilor, leziuni ale tiroidei, atrofie retiniană, mişcare redusă şi anxietate crescută. Vrăbiile pot deveni necoordonate şi incapabile să zboare, iar studiile asupra prepeliţelor şi potârnichilor au raportat ruperea AND-ului şi scăderea drastică a imunităţii. În mod similar, la peşti s-au constatat modificări ale transcripţiei genelor, afectarea eritrocitelor, dezintegrarea ţesutului gonadal, tulburări locomotorii, degenerarea notocordului şi diferite malformaţii la embrioni şi larve. Toate studiile recente demonstrează efectele dezastruoase pe care aceste substanţe le au asupra vieţuitoarelor, de la albine la peşti, mici mamifere şi până la păsările de pradă.

    insecticide 6 Greens EFA flickr.com
    Sursa foto: Greens/EFA/flickr.com

    Studiile asupra modului în care neonicotinoidele afectează sănătatea umană au fost până în prezent destul de puţine, iar rezultatele acestora au fost mai mult sugestive, metodologic slab legate de expunerea cronică. Este greu de înţeles de ce numărul acestor studii este extrem de redus în condiţiile în care substanţele sunt utilizate pe scară largă la nivel mondial.

    Am găsit opt studii care investighează efectele expunerii la neonicotinoide asupra sănătăţii umane. Patru dintre acestea au examinat expunerea acută: trei studii de otrăvire cu neonicotinoide au raportat două decese la 1.280 cazuri şi un studiu de expunere profesională a 19 lucrători forestieri nu a raportat efecte adverse. Alte patru studii generale asupra populaţiei au arătat unele asocieri între expunerea cronică la neonicotinoide şi rezultate adverse de dezvoltare sau neurologice, inclusiv tetralogia Fallot (afectarea ventriculului drept al inimii), anencefalie (o malformaţie congenitală gravă care se manifestă prin naşterea unui bebeluş căruia îi lipsesc anumite părţi ale creierului şi craniului), tulburări din spectrul autismului şi alte simptome cum ar fi pierderea memoriei şi tremurul degetelor.

    Metodologia acestor studii şi rezultatele lor au fost publicate de US National Library of Medicine National Institute of Health în februarie 2017 (www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC5289916).

    Afacerea cu insecticide şi regulamentele europene

    Susţinătorii acestei afaceri de miliarde de dolari pe care o reprezintă neonicotinoidele nu recunosc o mare parte din aceste studii ştiinţifice. Din punctul de vedere al multora dintre ei, de vină pentru dispariţia albinelor, fluturilor şi altor insecte ar fi încălzirea globală, nu insecticidele.

    Neonicotinoidele au fost înregistrate în peste 120 de ţări. Cu o cifră de afaceri globală de 1,5 miliarde euro în 2008, acestea au reprezentat 24% din piaţa mondială a insecticidelor. După introducerea primelor neonicotinoide în anii ‘90, piaţa a crescut de la 155 milioane euro în 1990 la 957 milioane euro în 2008. Neonicotinoidele au reprezentat 80% din totalul vânzărilor de substanţe pentru tratarea seminţelor în 2008.