În fiecare săptămână înghiţim microplastice cât un card bancar

Microplasticele sunt bucăți de plastic care măsoară mai puțin de 5 milimetri. Din cauza dimensiunilor mici nu sunt reținute în totalitate de sistemele de filtrare a apei și contaminează apa și solul, ajungând inevitabil și în organismul uman, putând provoca dezechilibre hormonale și boli grave.
Există două tipuri de microplastice: primare și secun­dare. Microplasticele primare sunt create intenționat de producători pentru a fi integrate în anumite produse. Microplasticele secundare sunt cele care rezultă din fragmentarea în particule aproape invizibile a bucăților mai mari de plastic prin acțiuni mecanice, procese biolo­gice sau chimice.

Conform unui studiu al Universității Newcastle din Australia se estimează că ingerăm săptămânal aproximativ 2.000 de particule de microplastic ce cântăresc 5 grame, adică echivalentul unui card bancar. Reprezentanții Asociației Respo DEEE subliniază că este deosebit de importantă informarea oamenilor cu privire la sursele generatoare de microplastice și la măsurile ce trebuie luate pentru a reduce cantitatea acestora din apă și sol.
„Foarte multe produse devin microplastice. Nu ne referim doar la ambalajele din plastic sau la pungile menajere, ci și la hainele ce conțin fibre sintetice, la cosmetice, detergenți și produse farmaceutice care fac parte din viața noastră de zi cu zi. Mai mult, microplastice se găsesc și în aparatele electrice si electronice pe care le folosim în mod curent precum espressoarele, uscătoarele de păr, telefoanele, încărcătoarele, prelungitoarele ș.a.“, a declarat Cristian Pocol, președintele Asociației Respo DEEE.
Deșeurile de echipamente electrice și electronice conțin în medie 20% plastic, iar în absența reciclării corespunzătoare o mare parte sunt aruncate la gunoi sau în natură, devenind o sursă de poluare cu microplastice.
„Odată ce se strică ori nu le mai utilizăm, aceste produse devenite deșeuri de echipamen­te electrice și electronice (DEEE) trebuie să ajungă în centrele de reciclare și nu să fie aruncate la gunoi sau în mediul înconjurător. Pe lângă faptul că includ metale periculoase, DEEE conțin și o cantitate mare de plastic care prin spargere și descompunere se transformă cu timpul în microplastic. Aceste mici particule se infiltrează apoi în sol, în pânza freatică ori în izvoare și râuri și ajung în apa pe care o consumăm ori în oceane unde afectează viața marină, iar în cele din urmă chiar și sănătatea noastră“, a explicat Cristian Pocol.

2% din microplastice nu pot fi filtrate

„Până la 98% din microplastic este îndepărtat de stațiile de tratare a apelor uzate. Cu toate acestea, având în vedere cantitatea imensă de plastic generată zilnic, chiar și 2% este extrem de problematic. Un studiu din 2016 a stabilit că stațiile de epurare a apelor uzate eliberează 4 milioane de particule de microplastic în fiecare zi. În 2014 s-a estimat că în oceane se găseau aproximativ 270.000 tone de plastic. După opt ani, cu siguranță că această cifră a crescut îngrijorător de mult“, a mai precizat Cristian Pocol.

Cum afectează microplasticele sănătatea oamenilor?

Contaminarea cu microplastic a ecosistemelor acvatice și terestre este o certitudine. Conform unui studiu publicat în Naresuan University Journal, microplasticele sunt depozitate în țesuturile animalelor marine, afectându-le sistemul respirator și cel digestiv, dezvoltarea embrionilor și rata de reproducere. S-au descoperit microplastice și în viermi de pământ care au fost apoi mâncați de găini și astfel au ajuns să contamineze inclusiv organismul uman. De asemenea, s-au găsit microplastice în numeroase păsări de apă. În multe țări din Europa, Asia și în Statele Unite au fost identificate microplastice în diverse alimente și băuturi, de la conserve de pește până la miere, sare, zahăr, bere, apă minerală și apă de la robinet.
Dintr-un alt studiu, raportat strict la Thailanda, reiese că produsele cosmetice cum ar fi gelurile de duș, șampoanele și gelurile de curățare a pielii conțin numeroase microplastice. Doar prin folosirea produselor de îngrijire personală un om poate ingera 2,4 grame de plastic pe zi, adică 0,8 kilograme pe an. În multe țări din Uniunea Europeană, precum și în SUA, brandurile de produse cosmetice au făcut deja pași importanți în eliminarea microplasticelor incluse în procesul de fabricație, rata de utilizare a acestora scăzând cu 97,6%.
Conform unui studiu comandat de World Wildlife Fund, o persoană consumă în medie 1.769 de particule de microplastic săptămânal doar din apa îmbuteliată sau de la robinet. Cantitatea poate fi chiar dublă în anumite țări din Europa, în India sau în Statele Unite.
„Estimările arată că ajungem să ingerăm în medie 20 de grame de microplastic lunar din apa contaminată sau prin consumul de pește sau de alte alimente. Efectele asupra sănătății sunt foarte grave: microplasticul poate cauza dezechilibre hormonale și metabolice, neurotoxicitate și poate favoriza apariția mai multor tipuri de cancer“, au declarat reprezentanții Asociației Respo DEEE.

Cum trebuie să procedăm cu deșeurile de echipamente electrice și electronice

Odată ce decidem că nu le mai folosim, produsele devenite deșeuri de echipamente electrice și electronice – care conțin și o cantitate mare de plastic – trebuie oferite spre colectare pentru a ajunge în centrele de reciclare specializate.
„Asociația Respo DEEE oferă gratuit preluarea acestor deșeuri direct de la domiciliu sau de la sediu. Cetățenii sunt invitați să co­mande gratuit pe www.respo.ro sau la Tel Verde 0900.800.219 re­cipientele potrivite precum cutiile sau pubelele RESPO în care să pună deșeurile. Când recipientele sunt pline, oamenii trebuie doar să sune la același Tel Verde și un colector RESPO va veni să preia deșeurile și să le transporte la centrele unde vor fi reciclate corespunzător“, a mai precizat Cristian Pocol, președintele Asociației RESPO DEEE.• www.respo.ro