21.4 C
Bucharest
Saturday, May 21, 2022

Insectele, viitorul în tratarea biodeșeurilor

În România cantitatea de deșeuri organice generate din agricultură, silvicultură, pescuit, comerț, gospodării, hoteluri și restaurante depășește anual 3.300.000 tone și ajunge în cea mai mare parte în depozitele de deșeuri. Nasekomo, o firmă din Bulgaria, încearcă să rezolve această problemă cu ajutorul muștelor negre. Despre soluția propusă de companie am vorbit cu Florent Mathe, directorul de vânzări.• ecologic

ecologic: Vă rugăm să faceți o prezentare a societății pentru cititorii revistei.

Florent Mathe, directorul de vânzări al companiei Nasekomo: Compania Na­sekomo a fost înființată în anul 2017 în Bulgaria cu o echipă de conducere mixtă, franceză-bulgară. Cei patru cofondatori ai companiei sunt Xavier Marce­nac, de naționalitate franceză, stabilit în Bulgaria de peste 25 de ani, Marc Bolard, și el francez stabilit de mai mulți ani în Bulgaria, Olga Marcenac, de națio­na­litate bulgară și Celine Bolard, soția lui Marc. În momentul de față funcționăm ca operator înregistrat pentru producerea de ingrediente pentru zootehnie.
Suntem o firmă tânără și vrem să devenim unul dintre cei mai mari jucători pe partea de bioconversie, folosind insectele. Când se produce un kilogram de mân­care, 30% din cantitate se pierde și această risipă alimentară produce o mare can­titate de gaze cu efect de seră. În zootehnie și în industria de producere a mân­cării pentru câini, pisici și alte animale domestice se extrage pește sălbatic din oceane și se transformă în făină de pește. Pentru a obține un kilogram de so­mon de acvacultură se folosesc patru kilograme de făină de pește sălbatic. În ceea ce privește solul, suprafețe uriașe sunt ocupate de plantații de soia, iar lis­ta ar putea continua.
Noi, prin proiectul nostru, încercăm să ne întoarcem la natură. Se știe că in­sec­tele joacă un rol foarte important în ecosistem și de aceea vrem să le folosim pentru a transforma anumite deșeuri. Multe firme agroalimentare generea­ză deșeuri: fabricile de bere, panificație, de malț etc. Noi vrem să transfor­măm cu ajutorul insectelor aceste deșeuri în proteine, în grăsimi, în mai multe in­gre­diente care se folosesc în industria zootehniei, la mâncarea pentru câini și pisici. Acvacultura consumă o cantitate foarte mare de făină de pește, iar industria cărnii de porc utilizează multe ingrediente pe bază de soia, cum sunt făina și uleiul de soia.
Și nu în ultimul rând, pentru că suntem într-un business circular unde totul este bazat pe sustenabilitate, unul dintre produsele care rezultă din creșterea insectelor se numește frass (balega pro­ve­nită de la insecte) și este foarte bogat în fosfor, potasiu, azot și mai mulți micronutrienți. Acest bălegar a fost certificat ca îngrășământ organic și poa­te fi fo­losit în agricultura ecologică. Nu pierdem ni­mic de la insecte, totul este fo­losit și procesabil.

ecologic: Ce insecte folosiți?

Florent Mathe: Există o listă la nivelul U­niunii Europene cu șapte specii de in­sec­te pe care le putem crește, iar noi am fo­lo­sit insecta „black soldier fly“ (musca nea­gră), o insectă excepțională prin pro­filul nutrițional. Are multe pro­teine, o gră­si­me de foarte bună calitate, mai mul­ți mi­cro­nutrienți, mai ales chi­tina, pre­zen­tă în scheletul ei, care este in­dicată pen­tru sus­ținerea sistemului i­munitar în spe­cial la a­ni­malele mai tinere unde rata de mor­ta­litate este mare, fiindcă sunt mai sensibile la me­diu. Musca neagră este un agent de bioconversie excepțional. Practic, această in­sectă are un ciclu de viață de 12 zile: din ziua 0 (din sta­diul de larvă) până în ziua 12 crește de zece mii de ori, deci are o ca­pa­citate foar­te mare de me­ta­­bo­lizare a nu­tri­en­ți­lor.

ecologic: Cum a început afacerea cu musca neagră?

Florent Mathe: Ne-am propus să începem în 2018 un proiect la scară mică, să controlăm fiecare etapă a procesului și să înțelegem ce înseamnă să fii crescător de insecte. Mai exact, să punem la punct un circuit: de la procurarea deșeurilor organice, borhot din bere, drojdie, fructe, legume și până la stabilirea unei rețete speciale.
Am creat astfel un produs umed, pen­tru că insectele au nevoie de foarte mul­tă umiditate. Totodată am a­cor­dat o atenție de­osebită părții de re­producere şi de aceea colectăm ouă­le în mod constant, ca să multiplicăm in­sec­tele. După ce colectăm ouă­le, a­vem la dispoziție 12 zile în care îngrășăm insectele cu mâncare, iar după aceea ele a­jung la stadiul de ma­turitate când conțin un pro­cent op­tim de proteine. Apoi dezactivăm lar­vele cu un sistem bazat pe apă caldă – de fapt le adormim – și le trecem prin pro­cese de spălare, de igienizare și de uscare.
Din acest circuit rezultă larve uscate care conțin proteine și grăsimi. Se­pa­răm cele două componente și ob­ți­nem o făină degresată cu o concentrație de proteine între 50-65%. Res­tul de aproximativ 30% din larva us­cată este o grăsime care poate fi rafinată, filtrată și folosită ca alternativă la u­le­iurile de cocos sau de so­ia în producția de mân­care pentru a­ni­ma­le.
Grăsimea acesta conține foarte mult acid lauric, care este un an­ti­oxidant foarte bun, este antimicrobian, antiviral și se poate folo­si în zootehnie, în special pentru porcii mai tineri, cu scopul de a le stimula imunitatea și a ajuta în cazul unor probleme digestive.

ecologic: Există în prezent o piață pentru astfel de produse? Şi unde în lume s-a devoltat mai mult acest domeniu, al folosirii insectelor în procesarea biodeşeurilor?

Sursa foto: Uniunea Europeană

Florent Mathe: Da. Cei mai mari jucători din această piață sunt Skretting, Cargill și BioMar. Aceste firme studiază domeniul creș­terii insectelor, se ocupă de producerea furajelor pentru pește, dar sunt în același timp și crescători de pește și știu că nu se pot baza doar pe făina de pește care vine de obicei din Argentina, din Chile, deci de foarte departe. Nasekomo este însă primul jucător din Europa care se gândeşte la a­cest bussines modern, chiar dacă şi celelate au ferme de insecte şi vor comercializa produsele lor. Fap­tul că noi acoperim întregul lanţ de valoare, de la genetică la creş­tere, procesare şi comercializare ne face să fim unici în a­cest domeniu.
Poate părea ciudat, dar Europa este punctul de referinţă în ceea ce pri­veş­te această tehnologie de folosire a insectelor în procesarea de­şeurilor. În Franţa şi Olanda sunt firme mari care au strâns peste 300 milioane euro, iar a­ceste firme au stabilit cumva acest punct de referinţă pentru întreaga lume. În America de Nord există două sau trei proiecte, iar în Asia, deşi cererea pentru produse este mare, există doar câţiva producători foarte mici, cu puţină tehnologie, automatizare şi robotizare. Acolo există şi o acceptabilitate mai mare din partea populaţiei pentru a­semenea produse şi cred că Europa va deveni cât de curând un furnizor de proteine din insecte pentru ţările asiatice.
Probabil că şi în România vor urma niște re­gle­mentări noi legate de taxa privind amprenta de carbon și se vor căuta alternative pen­tru protejarea resurselor naturale, mai ales că din punct de vedere nutrițional s-a dovedit că făina din pește poate fi înlocuită cu făina din insecte care are un profil de aminoacizi similar și în plus conține chitină, ceea ce prezintă un avantaj considerabil.
Piața către care noi ne îndreptăm este una mare: toate grupurile agroindustriale doresc să valorifice mai bine deșeurile. Eu cred că la nivel mondial ar trebui ca marile companii, din industria alimentară în primul rând, să regândească modul în care putem folosi deșeurile. Şi aici mă refer la firmele care generează între 25-50 de mii tone deșeuri pe an.

ecologic: În Bulgaria ați găsit parteneri?

Florent Mathe: În momentul de față construim o unitate semiindustrială pe care o vom finaliza în trimestrul doi al acestui an. Este amplasată lângă Sofia și va produce în cadrul unui program pilot aproximativ 600 tone proteine pe an. Poate părea puţin, dar în industria noastră această cantitate ne-ar situa undeva în top 5 în Europa. Pot să vă spun că am găsit deja un partener pentru un proiect care va fi o­pe­rațional în aproximativ doi ani și jumătate, pentru a construi o fabrică în care să pro­du­cem aproximativ 5.000 tone de pro­teine anual.
Businessul nostru este implemen­ta­rea unei rețele de ast­fel de unități de bio­con­versie prin insecte, cel puțin la nivel regional. Iar România este extrem de interesantă pentru noi deoarece aici aveți o bază de date pentru deșeuri, produceți foarte multă bere, aveți fabrici de etanol, malț, panificație, zahăr, industrii mari care ne pot furniza materiile prime. În majoritatea cazurilor deșeurile rezultate din procesul de producție al acestor companii sunt transportate la sute și uneori mii de kilometri, ceea ce nu este sustenabil, mai ales că este vorba despre produse umede și nu există ceva mai puțin sustenabil și mai costisitor decât să transporți apă.

ecologic: Puteți să ne explicați cum ați lucra, de exemplu, cu producătorii de bere?

Florent Mathe: Trebuie să fim aproape de materia primă, de partener și de piața unde vor fi folosite produsele finite. Din punct de vedere al businessului, noi venim cu mai multe componente: în primul rând cu partea de genetică și aprovizionare cu larve tinere de o zi. De asemenea, venim cu partea de tehnologizare, robotizare, automatizare și cu canalele comerciale de distribuție a produselor finite. Din partea partenerilor noștri căutăm capital și deșeuri. Ideea noastră este să implementăm un centru de multiplicare pentru larve cât mai aproape de unitatea de producție, să îl aprovizionăm cât mai regulat cu diferite deșeuri din zo­na respectivă. Distanța nu trebuie să fie mai mare de 150 kilometri, astfel încât activitatea de procesare a deșeurilor organice prin bioconversie să fie cât mai sustenabilă. Putem să colectăm larvele uscate și să le procesăm în centrul nostru sau pe loc, dacă partenerul respectiv îşi dorește acest lucru și are conexiuni în domeniul zootehniei.

Ecologic: România este o piață care vi se pare interesantă pentru afacerea dum­neavoastră?

Florent Mathe: În România sunt mai mulți jucători in­te­resați şi noi deja suntem în discuții cu diferite com­panii. România are probabil cel mai mare po­ten­țial din această regiune, doar că do­me­niul trebuie organizat și tre­buie stabilit cadrul le­gal. Eu cred că vom crea niște o­por­tu­ni­tăți foar­te a­trăgătoare, mai ales că deșeurile din Ro­mânia sunt sub­ex­ploatate. Ca potenţial România este foarte in­-te­resantă pentru noi şi cred că pu­tem amplasa aici foarte uşor 10 sau chiar 20 de unităţi de producţie.
Momentan noi am văzut un interes destul de mare din partea producătorilor de bere și a celor din zona de retail, care au cantități foarte mari de fructe și legume. Există mai multe avantaje pentru astfel de parteneri, mai ales că din punct de vedere economic deșeurile sunt mai bine valorificate, iar strategia de comunicare este mai bună, pentru că toți caută să transmită cetățenilor imaginea unei activități sustenabile. De exemplu, în cazul unui fabricant de bere care produce cantități mari de borhot, bălegarul de insecte se poate întoarce în producţie ca îngrășământ la furnizorul acestuia de grâu sau porumb și astfel atingem un model de economie circulară. De aceea noi căutăm în România parteneri care au capital și viziune pentru a derula asemenea proiecte.

Publicitate

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Publicitate

Cele mai recente articole

Publicitate

Alte articole

Mai multe articole

Folosim cookie-uri pentru a vă oferi cea mai bună experiență online. Prin acord, acceptați utilizarea cookie-urilor în conformitate cu politica noastră privind cookie-urile.

Privacy Settings saved!
Setările de confidențialitate

Când vizitați orice site web, acesta poate stoca sau prelua informații pe browserul dvs., mai ales sub formă de cookie-uri. Controlează-ți aici serviciile personale de cookie-uri.

Aceste cookie-uri ne permit să numărăm vizitele și sursele de trafic, astfel încât să putem măsura și îmbunătăți performanțele site-ului nostru.

  • _ga
  • _gat
  • _gid

Decline all Services
Accept all Services