1.7 C
Bucharest
Sunday, February 21, 2021

În martie aflăm dacă se reia măcelul la păsările sălbatice

Atât timp cât în Uniunea Europeană orice stat membru poate acorda derogări de la Directivele Europene privind protecţia păsărilor şi poate refuza să prezinte date privind aceste derogări, biodiversitatea Europei este în pericol. România este ţara care nu raportează derogările de la legislaţia europeană, dar permite uciderea a milioane de păsări sălbatice în fiecare an.● Matei Dumitru

În Uniunea Europeană păsările sălbatice sunt – cel puţin teoretic – protejate de Directiva Europeană privind păsările, Convenţia de la Berna şi Acordul privind păsările de apă afro-eurasiatice. În realitate, aproape toate ţările membre recurg la derogări pentru autorizarea vânătorii la mai toate speciile.

Directiva 2009/147/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 30 noiembrie 2009 privind conservarea păsărilor sălbatice conţine un sistem de derogare matur, bazat pe hotărârile Curţii Europene de Justiţie, dar care depinde în cea mai mare măsură de raportările ţărilor membre, care fie sunt incomplete, fie lipsesc cu desăvârşire. În încercarea de a rezolva aceste probleme Comisia Europeană a stabilit în 2015 un nou sistem de raportare, care a înregistrat însă un declin semnificativ în calitatea informaţiilor colectate faţă de sistemul anterior.

BirdLife International, un parteneriat global al organizaţiilor de conservare (ONG-uri), a publicat recent un raport amplu referitor la derogările de la Directiva privind protecţia păsărilor, care relevă faptul că în Uniunea Europeană au fost acordate între anii 2009 şi 2017 mai mult de 84.000 derogări pentru uciderea a peste 14 milioane de păsări sălbatice. Iar dacă luăm în considerare inexactitatea sau chiar lipsa totală a datelor raportate de către unele state, cifra de 14 milioane este mult subestimată.

România, ţară considerată raiul vânătorilor de păsări, nu a raportat Comisiei Europene decât 11 derogări de la prevederile Directivei, toate pentru siguranţa traficului aerian.

Cele mai multe păsări ucise în Uniunea Europeană au fost din specia de porumbel sălbatic, urmată de porumbelul gulerat, graur, cioara neagră şi gâsca de vară. Cormoranul mare a fost o altă specie ucisă cu predilecţie între anii 2009-2017. Numărul cormoranilor mari ucişi în Uniunea Europeană în aceşti nouă ani este de aproximativ 437.000, în condiţiile în care reproducerea naturală a acestor păsări este mai mică de 384.000 de indivizi.

O afacere profitabilă

În România vânătoarea de păsări nu este o tradiţie, ca în alte ţări europene. La noi este o afacere. Iar pentru susţinerea acestei mari afaceri Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor aprobă anual aşa-numitele “cote anuale de recoltă pentru speciile de interes cinegetic”.

Aceste cote înseamnă de fapt numărul de exemplare din fiecare specie ce pot fi ucise legal în anul respectiv. Stabilirea cifrelor se bazează exclusiv pe raportările făcute de gestionarii fondurilor de vânătoare, cei care câştigă bani din uciderea păsărilor şi care nu vor avea niciodată vreun interes să raporteze numărul real al exemplarelor de pe domeniile pe care le administrează. Pe planurile lor de management nu se uită nimeni, cum nimeni nu verifică nici corectitudinea raportărilor lor cu privire la evaluarea populaţiilor din fiecare specie.

Nu există nicio metodologie ştiinţifică prin care să se poată justifica numărul de exemplare vânate anual în România. Totul se face la mica înţelegere. Cei care sunt implicaţi în afacere prezintă Ministerului nişte evaluări şi câteva planuri de management, iar funcţionarii statului dau aprobări. Administratorii fondurilor de vânătoare nu au nevoie de derogări întrucât cotele aprobate sunt suficiente pentru a le acoperi cererea de vânat.

Pentru perioada 2020-2021 Ministerul Mediului a aprobat următoarele cote de recoltă la păsări: 13.940 exemplare gâscă de vară, 50.212 gârliţă mare, 131.130 raţă mare, 58.492 raţă mică, 3.221 raţă fluierătoare, 5.260 raţă cu cap castaniu, 3.628 raţă moţată, 2.795 raţă pestriţă, 2.303 raţă sunătoare, 3.757 raţă lingurar, 2.953 raţă suliţar, 4.727 raţă cârâitoare, 1.217 raţă cu cap negru, 37.341 porumbel gulerat, 2.669 porumbel de scorbură, 41.432 turturea, 124.451 guguştiuc, 607 ieruncă, 252.299 prepeliţă, 399.844 ciocârlie de câmp, 84.480 graur, 19.995 sturz de vâsc, 9.669 sturz cântător, 64.952 sturzul viilor, 61.522 sturz de iarnă, 4.801 stăncuţă, 14.885 lişiţă, 3.259 găinuşă de baltă, 14.336 sitar de pădure, 13.524 becaţină comună, 5.092 becaţină mică, 128.844 cioară grivă, 2.005 cioară grivă sudică, 92.201 cioară de semănătură, 140.566 coţofană şi 20.279 gaiţă. Anul acesta în România ar fi putut fi ucise legal, fără derogări, nu mai puţin de 1.769.418 de păsări.

O instanţă judecătorească a salvat păsările

Cea mai mare victorie din lunga istorie a protestelor împotriva vânătorii din România a fost repurtată pe 20 august 2020 de un ONG din Braşov, Asociaţia Alianţa pentru Combaterea Abuzurilor, care a contestat în instanţă dreptul Ministerului Mediului de a stabili cote de vânătoare fără ca la baza acestor decizii să stea studii ştiinţifice care să ateste că supravieţuirea speciilor nu este pusă în pericol.

Asociaţia Alianţa pentru Combaterea Abuzurilor a atacat în instanţă art. 4, art. 10, alin. (1), (2) şi (3) din Ordinul Ministrului Mediului, Apelor şi Pădurilor nr. 1400/13.07.2020 privind aprobarea cotelor de recoltă pentru unele specii de faună de interes cinegetic la care vânătoarea este permisă pentru perioada 2020-2021, precum şi Anexele nr. 3, nr. 4 şi nr. 5, care conţin cotele de vânătoare aprobate la cele 40 de specii de păsări sălbatice care pot fi omorâte conform legislaţiei în vigoare.

Instanţa a hotărât suspendarea cotelor de vânătoare la 36 dintre cele 40 de specii enumerate în respectivele anexe. Decizia Curţii de Apel Braşov reprezintă o premieră salutară pentru România, deoarece judecătorii au reuşit să creeze jurisprudenţă la nivel naţional în domeniul protecţiei biodiversităţii, a cărei componentă deosebit de importantă o reprezintă păsările sălbatice.

“Hotărârea Curţii de Apel Braşov este executorie de la momentul pronunţării, adică din data de 20 august 2020, şi niciun vânător nu mai are dreptul să împuşte, să recolteze, să transporte, să utilizeze sau să valorifice vreo pasăre (toate aceste activităţi circumscriindu-se infracţiunii de braconaj) din cele 36 de specii: porumbel gulerat, porumbel de scorbură, turturică, guguştiuc, ieruncă, prepeliţă, ciocârlie de câmp, graur, sturz de vâsc, sturz cântător, sturzul viilor, sturz de iarnă, stăncuţă, gâscă de vară, gârliţă mare, raţă mare, raţă mică, raţă fluierătoare, raţă cu cap castaniu, raţă moţată, raţă pestriţă, raţă sunătoare, raţă lingurar, raţă suliţar, raţă cârâitoare, raţă cu cap negru, lişiţă, găinuşă de baltă, sitar de pădure, becaţină comună, becaţină mică, cioară grivă, cioară grivă sudică, cioară de semănătură, coţofană şi gaiţă”, a declarat vicepreşedintele Asociaţiei Alianţa pentru Combaterea Abuzurilor, Codruţ Feher.

Hotărârea pronunţată de Curtea de Apel Braşov nu este definitivă, dar este executorie. Ministerul Mediului a făcut recurs la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, recurs care se va judeca în luna martie a anului 2021.

Decizia Înaltei Curţi va fi una de importanţă deosebită pentru toată fauna sălbatică din România şi va răspunde la o întrebare pe care şi-o pun mulţi dintre noi: ce este mai important, dreptul la viaţă al milioanelor de păsări şi animale sau plăcerea unor indivizi care au făcut din uciderea vietăţilor un sport?●

Publicitate

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Publicitate

Cele mai recente știri

Încă 17 zimbri au venit să locuiască în Munţii Făgăraş

În noiembrie şi decembrie 2020 Fundaţia Conservation Carpathia a adus în Munţii Făgăraş încă 17 zimbri în două locuri...

Publicitate

Alte articole

Parlamentarii europeni cer un cadru legislativ puternic pentru economia circulară

Trecerea la o economie circulară ar putea reduce emisiile de gaze cu efect de seră cu 39% și ar...

Încă 17 zimbri au venit să locuiască în Munţii Făgăraş

În noiembrie şi decembrie 2020 Fundaţia Conservation Carpathia a adus în Munţii Făgăraş încă 17 zimbri în două locuri...

Iniţiativă de mediu la final de mandat

Fostul parlamentar USR Mihai Goţiu a anunţat că înainte de finalul mandatului a depus la Senat o propunere legislativă...

8,3 milioane euro pentru protejarea nurcilor

România va primi 8,3 milioane euro fonduri europene pentru protejarea nurcilor. Nurca europeană (Mustela lutreola) a ajuns o prezenţă...

În 2020 Harta Reciclării s-a extins cu 70%

Platforma HartaReciclarii.ro, care permite identificarea punctelor de colectare a deşeurilor reciclabile din România, a inclus în 2020 peste 5.400...

Mai multe articole

Folosim cookie-uri pentru a vă oferi cea mai bună experiență online. Prin acord, acceptați utilizarea cookie-urilor în conformitate cu politica noastră privind cookie-urile.

Privacy Settings saved!
Setările de confidențialitate

Când vizitați orice site web, acesta poate stoca sau prelua informații pe browserul dvs., mai ales sub formă de cookie-uri. Controlează-ți aici serviciile personale de cookie-uri.

Aceste cookie-uri ne permit să numărăm vizitele și sursele de trafic, astfel încât să putem măsura și îmbunătăți performanțele site-ului nostru.

  • _ga
  • _gat
  • _gid

Decline all Services
Accept all Services