Cuprul a înregistrat în ultimul timp o creștere spectaculoasă a prețului, ajungând la începutul lunii aprilie a.c. în SUA la 4,334 dolari livra (o livră = aproximativ 0,5 kg) în tranzacţiile intraday de la începutul săptămânii. Conform CNBC, preţul acestui metal ar putea creşte cu mai mult de 75% până în 2026 din cauza cererii tot mai mari de cupru venite din partea industriei de producere a energiei verzi.
O altă cauză a creşterii spectaculoase a preţului cuprului este oprirea producţiei la Cobre Panamá, una dintre cele mai mari mine de cupru din lume, după o decizie a Curții Supreme și după proteste naționale din cauza problemelor de mediu. Un alt producător important, Anglo American, a anunţat că va reduce producția de cupru în 2024 și 2025.
Marii câştigători ai acestei creşteri de preţ sunt Chile și Peru, ţări care au rezerve mari de cupru şi litiu, „minerale de tranziţie ecologică“. România are şi ea mari zăcăminte şi de cupru şi de litiu, dar degeaba. Unele exploatări miniere au fost înstrăinate pe mai nimic, altele fie au fost închise în urma protestelor unor organizaţii de mediu, fie lucrează în pierdere, cum este cea de la Roşia Poieni, unde se află 60% din rezervele de cupru ale României. Aici va avea loc un control comandat de Ştefan Radu Oprea, ministrul Economiei, care a declarat că vrea să afle de ce Cupru Min, compania de stat care deţine exploatarea de la Roşia Poieni, înregistrează pierderi financiare.
De neînţeles, mai ales acum, este de ce România nu mai produce cupru, ci concentrat de minereu de cupru pe care îl exportă în alte ţări. „Încercăm să găsim soluţii prin noua schemă de ajutor de stat pe care o vom deschide la Ministerul Economie şi astfel poate vom reuşi să facem şi topitoria“, a declarat deloc optimist acum câteva zile ministrul Economiei, Ştefan Radu Oprea.• ecologic
