Piaţa echipamentelor electrice şi electronice a fost puternic afectată de criza cauzată de pandemia COVID-19. Puterea de cumpărare a populaţiei a scăzut dramatic în această perioadă, iar sectorul cel mai afectat a fost cel al bunurilor de folosinţă îndelungată. Cu toate acestea, obiectivele de reciclare a deşeurilor de echipamente electrice şi electronice (DEEE) au rămas neschimbate, ceea ce ridică mari probleme organizaţiilor de transfer de responsabilitate care sunt obligate să-şi atingă ţintele impuse de legislaţie, în condiţiile în care autorităţile nu fac absolut nimic pentru a le facilita accesul la puţinele deşeuri electrice de care se debarasează românii.● Matei Dumitru
În lunile aprilie şi mai a.c. piaţa echipamentelor electrice şi electronice a înregistrat o scădere uriaşă a vânzărilor, chiar şi cu 50% la unele tipuri de aparate. Marile magazine au fost închise, comerţul on-line nu a putut înlocui în totalitate vânzările clasice şi nici oamenii nu au mai fost dispuşi să cumpere altceva decât bunuri de strictă necesitate.
Am vrut să aflăm de la doi preşedinţi de organizaţii de preluare de responsabilităţi din domeniul gestionării DEEE cum îi va afecta această scădere a vânzărilor.
Valentin Negoiţă, preşedintele ECOTIC, crede că piaţa nu-şi va reveni prea curând. „Revenirea la perioada de dinaintea pandemiei e puţin probabilă în acest an, iar jucătorii din piaţă se aşteaptă la o scădere anuală de până la 30% a vânzărilor. Acest lucru ne va afecta cu siguranţă, în primul rând prin scăderea înlocuirilor şi a DEEE-urilor disponibile pentru colectare, cu efect serios în posibilitatea atingerii ţintelor de colectare la nivel naţional. Nu ştiu ce va fi în viitorul apropiat, dar cred că ar trebui să privim în urmă cu 10 ani, când tot ca efect al unei crize, un număr semnificativ de producători mai mari sau mai mici şi-au încetat activitatea. Acelaşi lucru îl putem aştepta şi în viitorul apropiat. În aceste cazuri se pierd sume importante destinate reciclării, şi asta în condiţiile în care problema garanţiilor pentru reciclare nu este pe deplin lămurită“, ne-a declarat Valentin Negoiţă.
De aceeaşi părere este şi Răzvan Ziemba, preşedintele Environ, organizaţie care a înregistrat şi ea o scădere semnificativă a cantităţilor raportate de clienţi. Referitor la acest fapt, Ziemba ne-a spus: „Volumul de echipamente puse pe piaţă de producătorii pe care îi reprezentăm a scăzut cu 20% în ultimele două luni. Dacă acest trend va continua, va exista un impact negativ în încasările şi bugetul Environ pentru 2020. În mod evident, criza generată de COVID-19 ne-a afectat pe toate planurile, atât din punct de vedere al încasărilor, cât şi al cantităţilor colectate şi al planurilor de marketing. Acest an nu arată deloc aşa cum îl previzionasem noi în strategia iniţială, însă încercăm să ne adaptăm rapid la noua realitate şi să găsim soluţii eficiente pentru a ne putea îndeplini obiectivele“.
Din punct de vedere operaţional, principalele probleme cu care se confruntă acum toţi cei care se ocupă de gestionarea deşeurilor electrice sunt cele legate de colectare. Handicapul cauzat de cele de două luni şi jumătate de inactivitate sau de activitate redusă a colectorilor pune în mare pericol atingerea ţintei anuale de colectare. Colectorii de deşeuri nu şi-au putut îndeplini obligaţiile contractuale faţă de OTR-uri în condiţiile în care cetăţenii – generatorii de deşeuri – au fost izolaţi la domiciliu.
O altă problemă importantă este legată de piaţa fierului vechi, în care continuă să ajungă cantităţi impresionante de DEEE, o piaţă care continuă să fie alimentată de sistemul informal, pe fondul lipsei de controale din partea autorităţilor.
Dacă anul acesta OTR-urile se luptă să recupereze pierderile din lunile de izolare, este evident că dificultăţile pe care le întâmpină acum vor avea un efect major începând cu anul 2021, când ţinta de colectare a DEEE de 65% va fi imposibil de atins în România.
Legislaţia actuală nu sprijină îndeplinirea obiectivelor
Din punct de vedere legislativ, OIREP-urile sunt nevoite să facă faţă altor probleme, legate de incapacitatea autorităţilor statului de a se implica în mod concret în rezolvarea unor situaţii pe care producătorii de echipamente electrice şi electronice le-au semnalat de mult timp.
Răzvan Ziemba, preşedintele ENVIRON, ne-a enumerat câteva dintre acestea. „Din punct de vedere legislativ, ne confruntăm de câţiva ani cu acelaşi tip de probleme, dintre care cele mai importante şi cu impact direct asupra activităţii organizaţiilor colective sunt:
• Modul de calcul al ţintelor, care se raportează la media vânzărilor din ultimii trei ani, avantajează OTR-urile nou înfiinţate, întrucât în primii ani de activitate acestea au obligaţii reduse şi generează un dezechilibru din punct de vedere al concurenţei în piaţă.
• În cazul în care nu vom reuşi să ne atingem obiectivele în 2020, din motive independente de noi, vom fi obligaţi să plătim acea penalitate, contribuţia la Fondul pentru Mediu de 4 lei/kg, ceea ce va produce un deficit financiar major în bugetul asociaţiei.
• O altă problemă pe care am sesizat-o este lipsa unei reglementări care să impună producătorilor integrarea în liniile de producţie a fracţiilor rezultate în urma procesului de tratare.“
Ordinul de Ministru nr. 1503/2017 care prevede reguli stricte referitoare la trasabilitatea DEEE în ceea ce priveşte OTR-urile, cu penalităţi şi cu riscuri pentru nerealizarea obiectivelor, nu este însoţit de alte măsuri esenţiale pentru un control real al traseului deşeurilor. Valentin Negoiţă, preşedintele ECOTIC, consideră că prevederile din acest ordin nu pot fi îndeplinite. „În absenţa controalelor din partea autorităţilor la centrele de colectare, precum şi în lipsa unui sistem informatic care să adune datele de pe întreg fluxul de colectare-tratare-reciclare/valorificare, eforturile depuse de OTR, în cazul de faţă de ECOTIC, nu conduc către îndeplinirea prevederilor ordinului menţionat. Este ştiut în piaţă faptul că sunt colectori care nu îşi predau unul altuia trasabilitatea documentară odată cu vânzarea DEEE astfel încât aceasta să ajungă într-un final la OTR. Motivul invocat este legat de concurenţă. Existenţa unui sistem informatic centralizat pentru toţi actorii din piaţă ar rezolva cu uşurinţă această problemă. Totodată, în absenţa controalelor din partea autorităţilor, centrele de colectare au oricând posibilitatea de a alege varianta mai facilă de valorificare a DEEE, şi anume predarea acestora în fluxul de fier vechi. Este o metodă uşoară, care te scapă de hârţogăria trasabilităţii.“●
