Conferința organizată de OPP REMAT a reunit autorități și lideri din industria reciclării pentru a dezbate viitorul economiei circulare, într-un context marcat de criza materiilor prime și de implementarea unor noi sisteme digitale de monitorizare, precum DIWASS – Sistemul digital centralizat al Uniunii Europene pentru monitorizarea și procesarea transferurilor transfrontaliere de deșeuri. În timp ce Guvernul pregătește noi reglementări pentru limitarea comerțului ilegal cu deșeuri și clarificarea statutului materiilor secundare, reprezentanții industriei trag un semnal de alarmă privind riscurile supraimpozitării și discrepanțele legislative care favorizează evaziunea fiscală în detrimentul operatorilor autorizați.
OPP REMAT a organizat în data de 27 aprilie 2026 o conferinţă importantă pentru mediul de afaceri care îşi desfăşoară activitatea în domeniul reciclării deşeurilor. Discuţiile au abordat teme ca Regulamentul pentru transferul deşeurilor, gestionarea deşeurilor de ambalaje, vehicule scoase din uz, deşeuri electrice, raportări de mediu, sistemele de trasabilitate SIATD, ROAFM şi DIWASS.
La conferinţa OPP REMAT, Mihaela Frăsineanu, consilier în Cancelaria primului ministru, a subliniat importanţa pe care o are industria de reciclare, în special în condiţiile din prezent, când România, ca şi celelate ţări europene, se confruntă cu o lipsă majoră de materii prime. „Este necesară o clarificare şi stimulare a pieţei pentru materiile secundare. Există multe acte administrative pe care încercăm să le implementăm într-o legislaţie care să permită accesarea fondurilor europene dedicate materiilor prime critice, captării şi stocării de CO2, stimularea locării sau relocării unor anumite tipuri de industrii în zone unde se desfăşura în trecut o anumită activitate şi la diversificarea surselor de obţinere a energiilor regenerabile. Din Fondul pentru modernizare se pot accesa surse de finanţare. Cred că toate acestea ar trebui puse împreună pentru face un plan necesar pentru sprijinirea industrie de reciclare, iar acest plan ar putea porni de la PNGD, a cărui finalizare ar trebui să se întâmple până la finalul acestui an“, a spus Frăsineanu.
Transferul de deşeuri, un subiect important pentru membrii OPP REMAT, a fost abordat de Andrei Corlan, comisarul general al Gărzii Naţionale de Mediu (GNM), care a vorbit despre proiectul de Ordonanţă de Urgenţă pentru reglementarea importurilor de produse second-hand, arderile ilegale de deşeuri, vânzările de deşeuri şi propunerea GNM de extindere a SIATD la persoanele fizice, cu impunerea unor limite cantitative.
Referitor la platforma DIWASS, Cristian Coaje, responsabilul GNM în domeniul transferurilor de deşeuri, a explicat celor prezenţi că în acest moment există abordări diferite la nivel european între ţările vestice şi cele estice. Pentru România subiectul este extrem de important pentru că noi suntem destinatari pentru anumite tipuri de deşeuri. La nivel european nu se ştie deocamdată care va fi modalitatea de take-back a transporturilor ilegale de deşeuri. Marea problemă a României este că Guvernul de la noi nu a identificat deocamdată autoritatea competentă pentru DIWASS, respectiv pentru destinaţia, expediţia şi tranzitul deşeurilor. Potrivit lui Cristian Coaje, „DIWASS nu va fi operaţional în acest an, dar pentru green-list cu siguranţă va fi valabil din ianuarie 2027. Deocamdată se încearcă o armonizare a procedurii de notificare“.
Reprezentanta Agenţiei Naţionale de Mediu şi Arii Protejate (ANMAP) a declarat că, în ceea ce priveşte exportul de deşeuri, „până la sfârşitul anului se va proceda ca şi până acum, cu Anexa 7 completată în format fizic“. Referitor la comerţul de deşeuri, reprezentanţii ANMAP au spus că, după controalele GNM se constantă o mare creştere a cererilor de înregistrare a brokerilor, care vor astfel să intre în legalitate.
Constantin Apostol, directorul general al companiei AS METAL, a adresat o întrebare referitoare la modalitatea prin care se calculează circularitatea în România, dar nu a reuşit să obţină vreun răspuns din partea reprezentanţilor Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor.
O problemă majoră pentru toate companiile care lucrează legal în domeniul valorificării deşeurilor este concurenţa pieţei negre. Cristian Dumitru, preşedintele OPP REMAT, a semnalat că orice suprareglementare şi supraimpozitare a celor care lucrează legal în domeniul deşeurilor nu face decât să încurajeze evaziunea fiscală şi dezvoltarea acestei pieţei negre: „Impozitul pe venit de 10% a dezvoltat vechile firme de colectare ilegale care dispar după trei luni de activitate“.
Această situaţie este cunoscută de autorităţi care încearcă să oprească comerţul ilegal cu deşeuri. Comisarul general al GNM, a declarat că acest lucru se poate face prin controlul şi limitarea cantităţii de deşeuri pe care o poate vinde o persoană fizică. „Uneori găsim persoane care au vândut sute de tone de deşeuri de fier, cu toate că nu ar fi avut cum să justifice că aceste cantităţi au rezultat din consumul propriu. Este un fenomen infracţional care s-a dezvoltat în absenţa existenţei unui sistem de trasabilitate“, a spus Corlan.
Referindu-se la acest subiect, Geanin Şerban, preşedintele asociaţiei OIREP Ambalaje, a atras atenţia reprezentanţilor instituţiilor de mediu că există o mare neconcordanţă în legislaţie referitoare la cantităţile minime de deşeuri pe care o persoană fizică o poate valorifica. În Sistemul Garanţie-Returnare orice cetăţean poate aduce sute de tone de deşeuri fără a fi nevoit să justifice provenienţa lor, iar de aceea SGR funcţionează foarte bine. Acelaşi cetăţean nu poate însă să ducă la un centru de colectare aceeaşi cantitate de deşeuri de aluminiu, fier sau hârtie pentru că trebuie să justifice provenienţa lor. Explicaţia este că, în cazul SGR, sticlele, PET-urile şi dozele care sunt depuse în RVM-uri sunt considerate prin lege ca fiind ambalaje, nu deşeuri, un artificiu legislativ pentru sprijinirea RetuRO, unde statul este acţionar.● ecologic
Inregistrarea video integrală a conferinţei poate fi văzută aici: https://www.youtube.com/watch?v=N2UuB4c2sBM&t=4890s.
