21.4 C
Bucharest
Saturday, May 21, 2022

Life for bear? No!

Sursa foto: Daniel Rosengren/Conservation Carpathia

Mulţi dintre noi am sperat ca după șapte ani în care autoritățile au derulat cel mai important proiect pentru „Conservarea populației de urs brun din România“ și au cheltuit 1.567.512 euro, în mare parte bani europeni, să aflăm măcar cu aproximaţie care este populația de urși din țara noastră. Degeaba. Oricâţi ar fi se pare că sunt prea mulți, fiindcă la finalul unui proiect de conservare a speciei participanţii au vorbit numai de necesitatea reducerii numărului de urşi prin reluarea vânării.• ecologic

Proiectul „Life for Bear – Conservarea populației de urs brun din România“, cofinanțat de Comisia Europeană prin programul LIFE+ Natura a fost derulat în perioada 1 octombrie 2014 – 31 decembrie 2021 de Institutul Național de Cercetare și Dezvoltare în Silvicultură „Marin Drăcea“, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, RPLR Kron­-stadt RA, OS Râșnov, Administrația Parcului Natural Bucegi și Fundația Carpați.
Obiectivele pentru care s-au încasat banii europeni au fost conservarea populației de urși, actualizarea planurilor de management, schimbarea modului de gestionare a deșeurilor menajere în zonele în care îşi fac apariţia aceste a­nimale, îmbunătățirea atitudinii grupurilor de interese locale și naționale cu privire la conservarea populației de urși bruni și promovarea siturilor Natura 2000.
Oricine a asistat la conferinţa de închidere a proiectului şi-a dat seama că puţine dintre aceste obiective au fost îndeplinite. Percepţia cetăţenilor faţă de populaţia de urşi a rămas aceeaşi, ca şi cea a gestionarilor fondurilor de vânătoare. Animalele sunt periculoase, sunt prea multe şi pun în pericol activitățile economice tradiționale cum ar fi păstoritul sau culegerea fructelor de pădure.

Sursa foto: Conservation Carpathia

De la conservare la eliminare

Pe 21 ianuarie a.c. a avut loc la Brașov conferința de presă cu ocazia încheierii proiectului „Life for Bear“. Coordonatorul proiectului, Ramon Jurj a spus că misiunea a fost ca „ursul să rămână în pădure, nu în localitate“ dar și că „în România încă avem ac­ti­vi­tăți tradiționale foarte bine în­che­gate la ni­vel de creșterea animalelor, de păs­torit și de utilizare a te­re­nu­ri­lor a­gricole, unde ne suprapunem cu ac­tivitatea ursului“.
Stabilirea numărului urșilor care trăiesc acum în România nu a fost un obiectiv al proiectului „Life for Bear“, dar numărarea urmează să se facă din primăvara acestui an. Iar cei care vor face recensământul vor fi – firește – cei care gestionează populația de urși, adică cei peste 1.200 de specialiști din cele 2.153 de fonduri de vânătoare câte există în țară.
Mai exact, vânătorii.
Ramon Jurj, a ţinut să precizeze că „ultimul studiu realizat în anul 2016 ară­ta că în România trăiau 6.300 de exem­plare de urs brun, mult peste nu­mărul optim de 4.000 de exemplare“.
Prezent la conferința de presă, Tánczos Barna, ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, a fost ceva mai tranşant în declaraţii: „Nu avem în momentul de față o evaluare la zi, dar cert este că populația de urși s-a extins și în județe în care nu a mai fost văzut înainte vreun urs, unde până nu demult nu s-au constatat pagube provocate de urs. Acesta este motivul pentru care trebuie să revenim la măsurile de prevenție de dinainte de 2016. Analizăm situația împreună cu specialiștii și vom face o propunere care va fi lansată în dezbatere publică. Mai ales în zonele unde sunt foarte multe atacuri și pagube foarte mari, acolo trebuie să intervenim, inclusiv prin prevenție. Nu este o soluție minune, nu va rezolva cu totul problema, dar trebuie făcut ceva. Nu putem aștepta să se întâmple o nenorocire, oamenii să fie atacați și apoi să alergăm după urșii care au cauzat problemele“.

Iohannis a respins Legea vânătorii

Conferința de la Brașov pe tema urșilor nu a fost organizată întâmplător. Pe 10 ianuarie a.c. președintele Klaus Iohannis a respins de la promulgare o lege care deschidea calea reintroducerii vânătorii de trofee.
Legea de adoptare a OUG nr. 81/2021 se referea inițial strict la intervențiile în intravilan, însă în forma finală intervențiile au fost extinse și în extravilan, deputații eliminând în Comisia de agricultură prevederea privind intravilanul localităților. Justificarea a fost necesitatea intervenției și în zonele din afara localităților, în condițiile în care urșii atacă și la stâne, pe poteci sau în cantoane silvice, adică peste tot.
„Apreciem că extinderea ariei de aplicare a măsurilor de intervenție imediată și pentru extravilanul localităților ar fi impus circumstanțieri, proceduri clare, criterii o­biec­tive, precum și instituirea unui control și a unor responsabilități corelative din partea autorităților din domeniul mediului. În ab­sența acestora, aplicarea legii în forma transmisă la promulgare poate genera riscul apariției unor abuzuri“, se arată în cererea de reexaminare trimisă de Preşedinţie Parlamentului.
Iohannis a comunicat Parlamentului și că „fundamentarea OUG nu se bazează pe date și statistici robuste și nu include punctul de vedere al experților în conservarea speciei“.

Sursa foto: Conservation Carpathia

Primul studiu genetic

Singura organizație din România care încearcă să afle pe baze științifice numărul real al urșilor din țara noastră este Fundația Conservation Carpathia. Acest ONG a finalizat anul trecut primul studiu genetic de evaluare a numărului de urși din estul Munților Făgăraș, Piatra Craiului, Iezer-Păpușa și Munții Leaota. Au fost recoltate 1.426 de probe de ADN și s-a obținut 63% rată de succes a analizelor de laborator. Au fost identificați 283 de urși – 137 femele și 146 mas­culi – iar prin modelare statistică densitatea populației a fost estimată la 17-18 urși la 100 kilometri pătrați (10.000 hectare).
„Metoda genetică de monitorizare a populațiilor de animale sălbatice este una dintre cele mai relevante și precise metode care estimează numărul de indivizi de pe o anumită suprafață și poate analiza dinamica populației în timp și spațiu. Spre deosebire de metoda clasică, ce se bazează pe măsurarea incertă a urmelor sau pe observații directe, genetica oferă o imagine clară asupra indivizilor eliminând posibilitatea de a număra un exemplar de mai multe ori pe diferite fonduri cinegetice. Practic, sunt colectate probe non-invazive de ADN din excremente sau păr, care sunt analizate în laboratoare de specialitate“, a declarat Ruben Iosif, specialist în faună al Fundației Conservation Carpathia.
Fundația coordonează prin entitățile partenere gestionarea a patru fonduri cinegetice folosind metode moderne în scopul conservării speciilor de animale sălbatice din Munții Făgăraș, dar și în beneficiul comunităților locale și pentru protejarea lor de interacțiunile cu a­nimalele sălbatice. Principiile de bază ale gestionării fondurilor cinegetice menționate sunt: luarea deciziilor pe fundamente științifice și prioritate maximă pentru prevenirea conflictelor om-animale. De aceea a fost înlocuită vânătoarea pentru trofee cu monitorizarea animalelor și cu intervenții împotriva ani­malelor problematice.

Publicitate

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Publicitate

Cele mai recente articole

Publicitate

Alte articole

Mai multe articole

Folosim cookie-uri pentru a vă oferi cea mai bună experiență online. Prin acord, acceptați utilizarea cookie-urilor în conformitate cu politica noastră privind cookie-urile.

Privacy Settings saved!
Setările de confidențialitate

Când vizitați orice site web, acesta poate stoca sau prelua informații pe browserul dvs., mai ales sub formă de cookie-uri. Controlează-ți aici serviciile personale de cookie-uri.

Aceste cookie-uri ne permit să numărăm vizitele și sursele de trafic, astfel încât să putem măsura și îmbunătăți performanțele site-ului nostru.

  • _ga
  • _gat
  • _gid

Decline all Services
Accept all Services