Moartea Papei Francisc a lăsat în urma ei nu numai multă durere şi suferinţă în sufletele credincioşilor ci şi un imens gol în ecologismul global. Pentru că Francisc a fost timp de 13 ani cel mai puternic şi mai influent apărător al mediului din întreaga lume. Numele papal pe care şi l-a ales, Francisc, a fost un omagiu adus patronului ecologiei şi protecţiei mediului, Sfântul Francisc de Assisi, călugărul italian din secolul al XIII-lea care era cunoscut pentru că trăia printre săraci și în strânsă armonie cu natura.
Nimeni nu a influenţat mai mult politica globală privind clima decât a făcut-o Papa Francisc. După ce a fost ales în anul 2013 episcop al Romei şi lider spiritual al catolicilor din întreaga lume, Francisc s-a implicat direct în pregătirea Acordului de la Paris din 2015. În acest sens el a trimis o scrisoare, celebra Enciclică papală din 2015, Laudato Si’ (Lăudat să fie ţie) care a rămas cel mai puternic document oficial dedicat protecţiei mediului trimis lumii de un Papă.
Laudato Si’ nu este însă doar un mesaj adresat omenirii, ci şi o analiză a distrugerii Pământului de către om. Poluarea, schimbările climatice, problema apei, pierderea biodiversităţii, deteriorarea calităţii vieţii umane, degradarea socială, inegalitatea planetară sunt teme amplu abordate în acest document (https://www.magisteriu.ro/laudato-si-2015/).
„Pământul, casa noastră, pare să se transforme tot mai mult într-un imens depozit de gunoi. În multe locuri ale planetei, bătrânii își amintesc cu nostalgie de peisajele din alte timpuri, care acum sunt scufundate în gunoaie“, spunea Papa Francisc în această scrisoare.
Lansată în iunie 2015, Laudato Si’, venea ca un apel urgent al Papei Francisc adresat nu numai celor peste un miliard de catolici din întreaga lume, dar şi tuturor şefilor de stat, în pregătirea Acordului de la Paris din toamna aceluiaşi an. Un Acord ce nu s-ar fi concretizat fără implicarea Papei Francisc, care şi-a folosit uriaşa influenţă pe care o avea pentru a aduce la masa negocierilor şefi de stat care nu ar fi dorit să participe la acest summit global.
După doar trei ani, în iulie 2018, Francisc a organizat la Vatican conferinţa internațională „Salvarea Casei noastre comune și viitorul vieții pe Pământ“.„Îmi exprim urarea ca această preocupare privind starea casei noastre comune să se traducă într-o acțiune organică și concertată de ecologie integrală. Omenirea are acum cunoștințele și mijloacele necesare ca să colaboreze în atingerea acestui scop și cu responsabilitate să cultive și să păzească planeta noastră“, spunea atunci suveranul pontif în faţa invitaţilor din întreaga lume.
În decembrie 2020, Papa Francisc a anunțat angajamentul Vaticanului de a atinge neutralitatea emisiilor de carbon până în 2050, subliniind importanța unei strategii globale pentru reducerea emisiilor și protejarea mediului.
Laudato Si’ a fost urmată de o nouă enciclică, Laudate Deum, în octombrie 2023, cu avertismente și mai puternice, semnalând că omenirea duce Pământul „la punctul de rupere“.
Mai recent, în cadrul Conferinței ONU privind schimbările climatice (COP28) din decembrie 2023, Papa Francisc a transmis un alt mesaj, afirmând că „distrugerea mediului este o ofensă adusă lui Dumnezeu“. Deși nu a putut participa personal la COP28 din motive de sănătate, mesajul său a fost citit de Cardinalul Pietro Parolin. În acest mesaj, Papa a subliniat impactul disproporționat al crizei climatice asupra celor mai vulnerabili și a cerut liderilor mondiali să acționeze cu hotărâre pentru a proteja „casa noastră comună“. „Umanitatea este o comunitate. Și atunci când o singură comunitate este abandonată sărăciei, înfometării, dezastrelor climatice și nedreptății, întreaga umanitate este profund diminuată, material și moral, în egală măsură“, se spunea în mesaj.
„Dacă distrugem creația, creația ne va distruge. Nu uitaţi niciodată asta!“, spunea Papa Francisc în 2014. Din păcate omenirea nu numai că nu a înţeles prea mult din mesajele lui, ci chiar şi-a accelerat goana bezmetică după profit şi resurse, distrugând totul în jurul ei şi închinându-se cu totul noului ei zeu, consumerismul.● Matei Dumitru
