După mai mult de un secol de exploatare a resurselor de petrol şi gaze în întreaga lume, milioane de foraje abandonate continuă să pună în pericol sănătatea oamenilor, să afecteze grav mediul şi să accentueze încălzirea globală. Organizaţia Naţiunilor Unite a solicitat tuturor ţărilor să îi pună la dispoziţie date referitoare la exploatările părăsite, dar până acum numai Statele Unite ale Americii şi Canada au trimis informaţii. Întrucât cele mai multe dintre firmele care au forat vechile puţuri nu mai există astăzi, va fi extrem de dificilă găsirea fondurilor necesare pentru a închide aceste surse de poluare.● ecologic
Industria petrolieră din întreaga lume a contribuit dintotdeauna masiv la poluarea mediului înconjurător. Apele de suprafaţă şi subterane, pânza freatică, solul şi aerul au fost afectate grav de-a lungul timpului de industria de petrol şi gaze, a cărei deviză a fost mereu „profit maxim cu cheltuieli minime“.
În Statele Unite ale Americii se duce la ora actuală o adevărată luptă pentru găsirea şi tragerea la răspundere a companiilor petroliere care au lăsat de izbelişte milioane de puţuri de petrol care emană cantităţi uriaşe de gaze cu efect de seră şi poluează solul cu substanţe nocive.
Totul a început în mai 2012 când doi soţi, Hanson şi Michael Rowe, au simţit în jurul casei lor din Kentucky un miros îngrozitor. „Un gaz care mirosea puternic a ouă stricate şi care ieşea dintr-un puţ petrolier abandonat aflat pe proprietatea noastră ne-a adus în pragul leşinului. Simţeam că nu mai puteam respira, aveam continuu ameţeli puternice şi stări de vomă“, a povestit Michael.
Firma J.D. Carty Resources LLC forase în 2006 un puţ pentru extragerea gazelor naturale, promiţând familiei Rowe 12,5% din profit, bani pe care nu i-a plătit niciodată. După numai doi ani compania a intrat în faliment, iar în urma ei au rămas doar puţul şi emisiile de gaze. J.D. Carty Resources a vândut dreptul de exploatare unei alte societăţi, iar aceasta a fost apoi achiziţionată de Blue Energy LLC şi niciuna dintre companii nu a fost dispusă să-şi asume vreo responsabilitate pentru poluarea produsă.
În urma presiunilor mediatice făcute de Hanson şi Michael Rowe, Divizia de petrol şi gaze din Kentucky a declarat forajul respectiv o urgenţă de mediu şi a angajat firma Boots & Coots să închidă puţul de extracţie. În timpul operaţiunii care a durat de 40 de zile s-a stabilit că gazul emanat era un amestec toxic de hidrogen sulfurat şi metan cu puternic impact negativ asupra mediului şi sănătăţii oamenilor, ceea ce i-a îndreptăţit pe proprietarii terenului să solicite despăgubiri în instanţă de la Blue Energy LLC.
Falimente şi milioane de dolari în lobby
Incidentul din Kentucky adus pe agenda publică un subiect despre care nu prea se vorbise până atunci: poluarea apelor, aerului şi solului pe care o produc la nivel global milioanele de sonde părăsite de-a lungul celor peste 100 de ani de exploatări petroliere.
Fenomenul este oricum extrem de grav, dar şi mai îngrijorătoare este creşterea actuală a numărului de foraje abandonate ca urmare a scăderii preţului barilului de petrol şi a consumului care s-a prăbuşit în perioada de izolare cauzată de pandemie, factori care au adus mii de firme în pragul falimentului.
În Statele Unite analiştii, autorităţile de reglementare şi chiar unii avocaţi au semnalat deja pericolul ca în perioada următoare numărul forajelor abandonate să crească la un nivel record, mai ales că au intrat în joc şi exploatările gazelor de şist.
Numai în SUA numărul de puţuri abandonate cunoscute de autorităţi a crescut din 2008 cu peste 12% după declanşarea boomului fracturărilor hidraulice, arată estimările EPA (United States Environmental Protection Agency).
Firmele de petrol şi gaze din Statele Unite şi Canada au înregistrat cu 50% mai multe falimente în 2019, iar analiştii cred că rata va creşte alarmant pe măsură ce scăderea preţurilor la energie cauzată de măsurile de combatere a pandemiei va zgudui producătorii. Compania de cercetare Rystad Energy estimează că 73 de companii de foraj din SUA ar putea intra în faliment anul acesta şi alte 170 în 2021 dacă preţul mediu al petrolului va fi de 30 de dolari pe baril.
Găsirea şi tragerea la răspundere a celor responsabili de exploatările abandonate va fi în perioada următoare o misiune aproape imposibilă, sunt de părere analiştii. Până atunci statul acoperă o mare parte din cheltuieli. În Beverly Hills (California), districtul a plătit 19 milioane de dolari pentru închiderea a 19 puţuri de petrol din curtea unui liceu, iar statul Pennsylvania are nu mai puţin de 200.000 de exploatări petroliere abandonate a căror închidere ar costa miliarde de dolari.
Companiile care au efectuat forajele încearcă – şi unele chiar reuşesc – să arunce toată povara pe umerii statului, cheltuind sume enorme pentru lobby la cel mai înalt nivel. Numai în primul trimestru al acestui an American Petroleum, cel mai mare grup comercial de petrol şi gaze din USA, a investit 1,44 milioane dolari în lobby pe această temă.
ONU cere informaţii de la statele membre
Forajele abandonate sunt de multă vreme recunoscute ca o problemă de mediu şi un pericol pentru sănătatea oamenilor. Contaminarea apelor subterane, a solului şi a aerului a fost confirmată de numeroase studii ale autorităţilor de mediu, însă cercetătorii şi guvernele lumii de-abia încep să înţeleagă gravitatea fenomenului.
Autorităţile de reglementare şi oficiali ai Organizaţiei Naţiunilor Unite analizează impactul pe care îl au aceste foraje asupra încălzirii globale, punând cap la cap informaţiile disponibile şi solicitând oamenilor de ştiinţă evaluări ale datelor furnizate de statele membre.
În 2019 grupul interguvernamental ONU privind schimbările climatice a recomandat tuturor ţărilor membre să monitorizeze şi să comunice cantităţile de metan de la puţurile abandonate de petrol şi gaze aflate pe teritoriile lor, dar până în prezent doar Statele Unite şi Canada au trimis informaţii.
Chiar şi parţiale, cifrele raportate sunt ameţitoare. Cele 3,2 milioane puţuri de petrol şi gaze abandonate în SUA au emis în 2018 nu mai puţin de 281 kilotone de metan, se arată în Raportul Agenţiei pentru Protecţia Mediului prezentat pe 14 aprilie 2020 la Convenţia Organizaţiei Naţiunilor Unite asupra schimbărilor climatice.
Conform unui calcul EPA cele 281 kilotone de metan echivalează cu volumul produs de arderea a aproximativ 16 milioane barili de ţiţei, cam cât ard într-o zi Statele Unite, cel mai mare consumator de petrol din lume. Analiştii spun însă că datele sunt incomplete şi cantitatea reală ar putea fi de trei ori mai mare.
Problema este mai puţin gravă în Canada, unde cea mai mare parte a producţiei de petrol provine din exploatarea nisipurilor petroliere şi nu din forajul tradiţional. Guvernul a estimat că cele 313.000 de puţuri abandonate de pe teritoriul canadian au emis 10,1 kilotone metan în 2018, mult mai puţin decât în Statele Unite.
Impactul global este însă şi mai greu de evaluat. Rusia, Arabia Saudită şi China, care se află între primii cinci producători mondiali de petrol şi gaze, nu au răspuns solicitărilor de informaţii cu privire la exploatările abandonate şi emanaţiile lor de metan.
Cercetătorii spun că din cauza datelor insuficiente este imposibil să se estimeze cu precizie emisiile globale ale puţurilor abandonate. Un calcul realizat de Reuters pe baza cotei Statelor Unite din producţia globală de ţiţei şi gaze naturale arată însă că la nivel global ar putea fi peste 29 milioane de exploatări părăsite, cu emisii de 2,5 milioane tone de metan anual, echivalentul volumului produs de consumul american de petrol timp de trei săptămâni.
Apa potabilă de la fântână devine o amintire
Efectele nocive pe care emisiile forajelor abandonate le au asupra mediului depăşesc problema încălzirii globale. Extrem de periculoasă este poluarea pânzei freatice în zone în care exploatările petroliere deşi s-au încheiat de zeci de ani, continuă să contamineze solurile şi apele subterane. Atât în Ohio, cât şi în Texas autorităţile de mediu au constatat cel puţin două incidente pe an de contaminare a apelor subterane provocate de puţurile abandonate în anii 1980, arată cercetările Consiliului de Protecţia Apelor Subterane publicate în 2011.
În aprilie 2017 un fermier din Ohio, Stan Brenneman, a reclamat autorităţilor mirosul de petrol provenit dintr-un şanţ de drenaj de pe terenul pe care cultiva porumb şi soia. Divizia de management al resurselor de petrol şi gaze din Ohio a excavat 800 de metri din sistemul de drenaj al fermei şi a găsit în final o ţeavă de extracţie veche de 130 de ani care elibera în continuare petrol la doar un metru sub pământ. Operaţiunea de închidere a durat două luni şi a costat statul 196.915 de dolari, a declarat purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat pentru Resurse Naturale. Şanţul care drena apa de la fermă ducea petrolul în râuri şi de aici în lacul Erie, una dintre cele mai importante surse de apă potabilă din zonă.
În 2018 EPA a fost alertată cu privire la prezenţa pe teritoriul populaţiei Navajo din Utah şi New Mexico a 50 de puţuri de petrol şi gaze abandonate care contaminau apa din fântânile oamenilor făcând-o nepotabilă. Testele agenţiei de mediu au dovedit că apa conţinea niveluri potenţial periculoase de arsenic, sulfaţi, benzen şi cloruri.
În statul Kentucky există aproximativ 13.000 de foraje abandonate. Cu toate că foarte mulţi localnici au reclamat faptul că apa pe care o consumau de ani de zile a devenit nepotabilă şi s-au plâns de stări de vomă şi diaree, autorităţile nu au avut pe cine să tragă la răspundere. Una dintre cele mai mari companii care a forat în zonă este aceeaşi firmă J.D. Carty, care şi-a vândut activele cu mai mult timp în urmă societăţii Blue Energy şi prin urmare nu mai poartă nicio responsabilitate pentru puţurile abandonate. Biroul de Energie şi Mediu din Kentucky a încercat să recupereze 383.340 de dolari de la J.D. Carty şi Blue Energy printr-un proces la tribunalul din Frankfort, capitala statului. Prin decizia Curţii firma J.D. Carty a fost obligată să plătească „o obligaţie în valoare de 50.000 de dolari“, sumă evident mult prea mică pentru a acoperi închiderea tuturor puţurilor abandonate de companie în Kentucky.
În ianuarie 2014 Associated Press semnala că apa din cel puţin patru state americane este contaminată din cauza exploatării gazelor de şist. Agenţia de presă a cerut informaţii despre plângerile legate de exploatările de gaze de şist din Pennsylvania, Ohio, Virginia de Vest şi Texas. În 2013 în Pennsylvania s-au înregistrat 398 de reclamaţii privind poluarea cu petrol sau gaze a surselor private de apă potabilă, iar în 2012 au existat 499 de sesizări. Printre motivele plângerilor se numărau poluarea cu gaz sau alte substanţe şi reducerea debitului de apă. Între 2000 şi 2014 au fost confirmate peste 100 de cazuri similare.
Mary Kang, o absolventă a Universităţii Princeton, a măsurat pentru prima oară emisiile de metan din vechile locuri de foraj din Pennsylvania. Ca urmare a cercetărilor derulate în 2014, tânăra a demonstrat că puţurile de extracţie abandonate sunt responsabile de aproximativ 8% din totalul emisiilor de metan provocate de om în statul Pennsylvania. „Nu este ca şi cum acestea scurgeri ar avea loc timp de un an şi apoi s-ar opri. Unele dintre ele există de peste 100 de ani şi vor fi active pentru încă 100 de ani“, a spus Kang, acum profesor de inginerie civilă la Universitatea McGill din Montreal.●
