Pactul Verde European a cam început să se ofilească

După doar trei ani de când a fost lansat, Pactul Verde European și-a pierdut mult și din ambiții și din susținători. Se apropie alegerile europarlamentare din 2024 și odată cu ele devine din ce în ce mai vizibilă reorientarea politicienilor de la Bruxelles de la problemele de mediu la satisfacerea dorințelor electoratului, a celor care vor ieși la vot anul viitor.

Frans Timmermans spunea de fapt pe 15 ianuarie 2020, când a fost lansat Pactul Verde European, că „va fi al naibii de greu pentru că vom cere sacrificii din partea tuturor“. Acela a fost momentul în care s-a declanșat o luptă aprigă între două tabere: a celor care susțineau necesitatea luării unor măsuri urgente pentru prevenirea impactului schimbărilor climatice și a degradării mediului asupra vieții în Europa și cea a lobby-iștilor agricoli și a grupurilor industriale care au criticat încă de la început inițiativele legislative și costurile pe care Green Deal le-ar presupune.

Pesticidele vor fi folosite în continuare

Poate cea mai mare înfrângere pe care au suferit-o Verzii Europeni în susținerea Green Deal a avut loc în data de 22 noiembrie a.c. când, după negocieri extrem de dure, din textul final al legii care prevedea inițial o reducere cu 80% a utilizării celor mai periculoase pesticide chimice în agricultură nu a mai rămas mare lucru.

În această luptă s-au folosit toate mijloacele posibile. S-a ajuns atât de departe încât cea mai aprigă susținătoare a legii care cerea interzicerea pesticidelor, europarlamentarul austriac Sarah Wiener, a primit o scrisoare semnată de „un grup de viticultori“ în care era amenințată cu moartea. Scrisoarea, văzută de ziariștii de la Politico, îi oferea lui Wiener trei variante: demisia și întoarcerea în Austria; internarea într-o instituție psihiatrică timp de cel puțin doi ani, aparent pentru a reflecta la presupusa ei „crimă“ împotriva producătorilor de vinuri sau perspectiva de rău augur ca viticultorii să angajeze un asasin plătit care să-i facă o vizită.

„Dacă îți prețuiești viața, atunci întoarce-te în spatele oalei de gătit“, se spunea în scrisoare, o aluzie la faptul că Sarah Wiener, înainte de a fi eurodeputat a fost fermier ecologist și un bucătar celebru în Austria.

Proiectul de lege privind reducerea pesticidelor, de care s-a ales praful, a fost un pilon cheie al Pactului Verde European, un plan general propus de Comisia Europeană în 2019 pentru a face continentul neutru din punct de vedere climatic până în 2050, inversarea degradării zonelor natural, reducerea impactului producției de alimente asupra biodiversității și pentru reducerea poluării.

Nu toate ambalajele intră în economia circulară

Ambițiile din Green Deal privind ambalajele, economia circulară, refolosirea și reciclarea au fost extrem de mari. Ce va rămâne din ele vom vedea în zilele imediat următoare, pentru că în data de 18 decembrie a.c va avea loc la Bruxelles o întrunire extrem de importantă pentru analiza propunerii de Regulamentul pentru Ambalaje și Deșeuri de Ambalaje (PPWR), întrunirea Consiliului de Mediu. Misiunea miniștrilor europeni care vor adopta un mandat de negociere cu Parlamentul European va fi una extrem de dificilă, acum când 11 state membre conduse de Italia, Finlanda, Bulgaria și Grecia susțin scutiri de la cotele de reutilizare și de la interdicțiile la ambalajele de unică folosință în timp ce Franța, Germania, Țările de Jos, Suedia și Danemarca declară că sunt împotriva scutirilor generale, că vor cote de reutilizare mai ambițioase și interzicerea unor ambalaje.

În ultimele șase luni, statele membre au eliminat treptat multe dintre reglementările speciale pentru ambalajele din plastic și scutirile pentru ambalajele din hârtie și carton prevăzute în propunerea Comisiei de cote și interdicții de reutilizare. În plus, ambalajele din lemn ușor, plută, textile, cauciuc, ceramică și porțelan nu mai sunt supuse cerințelor de reciclare, ceea ce înseamnă că aceste ambalaje nereciclabile vor fi favorizate masiv în viitorul apropiat.

Martin Engelmann, directorul general al „German Plastic Packaging Association“, a semnalat și el că la ora actuală există dezbateri aprinse pe tema criteriului propus de Comisia Europeană de „reciclare la scară“. „Acesta se va aplica împreună cu cerințele de proiectare pentru reciclare din 2035 și este o condiție prealabilă pentru accesul pe piață pentru ambalaje. Spania a propus ca el să nu se bazeze pe capacitatea instalată de reciclare, ci pe cantitatea de material reciclat (cel puțin 55%). Producătorii și reciclatorii de ambalaje din plastic consideră că această propunere este greșită din punct de vedere ecologic, deoarece ar încuraja tendința de a folosi ambalajele compozite de hârtie-plastic nereciclabile sau greu de reciclat și nu este fezabil pentru economie și, prin urmare, reprezintă o amenințare pentru multe formate de ambalaje din plastic“, a declarat Engelmann.

Toate aceste lupte care se dau între producătorii de ambalaje și reciclatori aruncă cumva în derizoriu însăși ideea de economie circulară susținută de Comisia Europeană, pentru că dacă toate aceste scutiri și derogări vor fi acceptate de Consiliu și de Parlament vom putea vorbi de circularitate doar într-o parte din zona ambalajelor de plastic și nu în a celorlalte materiale de ambalare.

Politică: de la verde la extrema dreaptă

Aflat la COP28 în Dubai, Virginijus Sinkevičius, comisarul european pentru Mediu, Oceane și Pescuit, a declarat că este îngrijorat de faptul că politicienii moderați adoptă puncte de discuție de extremă-dreapta privind legislația ecologică înainte de alegerile pentru Parlamentul European de anul viitor.

„Văd că unele partide tradiționale ar putea fi înclinate să legitimeze acele atacuri asupra Green Deal. Acesta este cel mai mare pericol pe care îl văd. Uitați-vă la partidul populist din Țările de Jos, (n.r.- Partidul Libertății) care a declarat că dorește să treacă toată legislația europeană privind clima prin tocător. În 2019, toate partidele tradiționale deveniseră foarte verzi în urma protestelor la scară largă împotriva schimbărilor climatice de pe tot globul, iar asta a deschis o fereastră pentru Green Deal, dar acum vremurile s-au schimbat semnificativ. Ne confruntăm cu o incertitudine mai mare, cu presiuni cu privire la prețurile de consum…ca să nu mai vorbim de război“, a spus Sinkevičius.

Viitorul Pactului Verde European depinde acum foarte mult de cine va conduce din 2024 Comisia Europeană. Partidul Popular European a declarat că o va susține pe von der Leyen în continuare pentru funcția de președinte al Comisiei Europene, cu toate că ea ar putea fi conform ziariștilor de La Repubblica noul secretar general al NATO, post care va deveni liber în primăvară.

Președintele Franței, Emanuel Macron, l-a propus la conducerea Comisiei Europene pe fostul premier italian Mario Draghi, dar la scurt timp tot cotidianul La Repubblica a publicat un articol în care „un apropiat al fostului premier spunea că Draghi nu este interesat să devină președinte al Comisiei Europene“. În concluzie este greu de știut care va fi viitorul preşedinte al Comisiei Europene. El va fi ales în conformitate cu rezultatul alegerilor europarlamentare, iar creșterea numărului cetățenilor europeni care sunt atrași de partidele populist-naționaliste va pune la grea încercare Pactul Green Deal, un acord care este deja acuzat că ar fi urmărit de fapt nu protejarea mediului, ci dezindustrializarea Europei.• Matei Dumitru