Punct de vedere în raport cu propunerea Comisiei Europene de revizuire a Directivei privind ambalajele și deșeurile de ambalaje 94/62/EC prin Regulament (Packaging and Packaging Waste Regulation – PPWR)

Eco-Rom Ambalaje susţine şi dorește să facă cunoscut punctul de vedere al EXPRA referitor la propunerea Comisiei Europene de revizuire a Directivei privind ambalajele și deșeurile de ambalaje 94/62/EC prin Regulament (Packaging and Packaging Waste Regulation – PPWR). Eco-Rom Ambalaje este membră fondatoare EXPRA (The Extended Producer Responsability Alliance), cea mai importantă organizație internațională a schemelor non-profit care implementează obligațiile privind Răspunderea Extinsă a Producătorului (REP) și care vizează îndeplinirea obligațiilor de valorificare inclusiv prin reciclare a deșeurilor de ambalaje stabilite în sarcina producătorilor și importatorilor de bunuri ambalate introduse pe piața națională, în condiții de eficiență economică și cu asigurarea protecției mediului. Eco-Rom Ambalaje (www.ecoromambalaje.ro) participă activ la grupurile tehnice de lucru ale EXPRA contribuind semnificativ la formularea punctelor de vedere ale Alianței în raport cu legislația europeană.● Eco-Rom Ambalaje

Alianța privind răspunderea extinsă a producătorului EXPRA, ce reprezintă 32 de organizații naționale non-profit care implementează obligațiile privind răspunderea extinsă a producătorului (REP) de pe întreg continentul european și chiar dincolo de acesta, susține propunerea Comisiei Europene de a revizui Directiva actuală privind ambalajele și deșeurile de ambalaje (PPWD). Credem că este de o importanță crucială să stabilim un cadru legislativ ambițios și de perspectivă pentru gestionarea deșeurilor de ambalaje, care să permită entităților naționale și locale să implementeze sisteme eficace și eficiente de gestionare a ambalajelor și deșeurilor de ambalaje.

Este necesar să se adopte politici realiste și holistice, pentru a se garanta faptul că este protejată funcționalitatea ambalajelor și că, în același timp, se aduce o contribuție la reducerea impactului ambalajelor asupra climei și mediului. Nu toate politicile circulare au un efect la fel de bun asupra climei, iar o abordare robustă din punct de vedere științific, pe baza evaluărilor ciclului de viață, ar trebui favorizată. Predictibilitatea legislativă este cheia garantării securității investițiilor, mai ales în ceea ce privește infrastructurile de gestionare a deșeurilor.

Prin urmare, dorim să oferim o serie de recomandări pentru a susține propunerea pe baza experienței extinse pe care o au membrii noștri cu privire la răspunderea extinsă a producătorului, gestionarea deșeurilor și colectarea datelor la nivelul întregii Europe.

Aspecte importante:

• Trebuie clarificată definiția părții obligate în lanțul valoric al ambalajelor, pentru a evita modificările fundamentale în structura și administrarea tuturor sistemelor REP;
• Trebuie stabilite obiective privind conținutul reciclat, soluțiile de reutilizare și reumplere, la nivel național (precum obiectivele actuale de reciclare) și nu la nivel de companie sau unitate;
• Colectarea separată a deșeurilor de ambalaje la sursă ar trebui să fie soluția preferată, care să fie însoțită de alte sisteme, precum Sistemul Garanție-Returnare (SGR), permițând astfel Statelor Membre să decidă cu privire la colectarea deșeurilor de ambalaje, în funcție de condițiile locale, investițiile și realizările existente;
• Cu privire la criteriile de reciclabilitate, ar putea fi introdus un sistem de semnalizare legat de costurile de reciclare pentru a simplifica eco-modularea tarifelor referitoare la Răspunderea Extinsă a Producătorului. Este important să definim cu atenție caracterul reciclabil la scară, pentru a încuraja punerea în practică a soluțiilor inovatoare de ambalare și reciclare.
• Ar trebui definite caracteristicile specifice ale ambalajelor industriale și comerciale, deoarece Regulamentul propus a fost întocmit luând în calcul mai ales ambalajele casnice. Acest lucru se referă și la dezvoltarea criteriilor de proiectare pentru reciclare, a definiției „reciclat la scară“ și a utilizării materialelor reciclate.
• Trebuie garantat un mediu concurențial echitabil făcând eforturi de abordare a nerespectării obligațiilor legate de Răspunderea Extinsă a Producătorului, mai alescu privire la vânzările on-line și piețele digitale, folosind legislația care există deja în unele State Membre ale Uniunii Europene.
• Deoarece există un mare volum de legislație secundară planificată, este necesară conectarea termenelor limită de publicare a legislației secundare aferente, precum și înființarea unui comitet tehnic al Uniunii Europene privind ambalajele și deșeurile de ambalaje.

Analiza noastră estimativă¹ a arătat că practicile de reciclare utilizate de membrii EXPRA reduc cantitatea emisiilor de CO₂ în echivalent cu o excursie anuală de la Paris la Amsterdam per locuitor. Sistemele eficiente de gestionare a deșeurilor își aduc astfel o contribuție cheie la limitarea încălzirii globale, care ar putea fi îmbunătățită în mod semnificativ prin implementarea celor mai bune practici în toate Statele Membre ale Uniunii Europene. Organizațiile privind răspunderea producătorului (Producer Responsibility Organizations – PRO) sunt în prezent singurii actori aflați pe o poziție neutră, care permit, facilitează și evaluează circularitatea completă. Dacă aceştia au propuneri cu privire la dezvoltarea sistemelor de gestionare a deșeurilor, ele sunt elementele cheie care ajută industria să îmbunătățească sustenabilitatea ambalajelor, să stabilească infrastructuri de tratare moderne, să colecteze date și să se asigure că toți consumatorii cunosc avantajele reciclării. Prin urmare, Răspunderea Extinsă a Producătorului joacă un rol esențial și garantează faptul că măsurile economiei circulare au un impact pozitiv asupra climei, în condiții favorabile potrivite, care ar trebui consolidate printr-o nouă legislație.

1. Clarificarea definiției companiei obligate de răspunderea extinsă a producătorului în conformitate cu Directiva privind gestionarea deșeurilor (Waste Framework Directive – WFD)

Conform Art. 40 din proiectul PPWR, „producătorii de ambalaje“ cad sub incidența răspunderii extinse a producătorilor pentru ambalajele pe care le pun la dispoziție pe piață, ceea ce poate fi înțeles că este vorba numai de acele companii care produc ambalaje. Până acum, în cadrul Directivei privind gestionarea deșeurilor(WFD) și al Directivei privind ambalajele și deșeurile de ambalaje (PPWD), un Stat Membru ar avea o marjă de manevră privind la ce actor din lanțul valoric de ambalaje ar trebui făcut responsabil pentru îndeplinirea obligațiilor legate de REP. În acest cadru, majoritatea Statelor Membre au mandatat partea din lanțul valoric care umple ambalajele cu bunuri/produse. Credem că, făcând o referire la art. 3, paragraful 10 din propunerea PPWR, pentru o mai mare claritate este importantă prioritizarea referitoare la responsabilitate. Prin urmare, definiția producătorului ar trebui clarificată și corelată cu cadrul legislativ actual, pentru a evita modificările structurale și de administrare din mai mult de 20 de State Membre.

2. Obiectivele naționale, comparativ cu obiectivele individuale (pe companie sau unitate)

În cadrul propunerii PPWR câteva obiective și obligații noi (precum obiectivele minime pentru conținutul reciclat (CR), reutilizare și reumplere) au fost introduse și impuse companiilor sau unităților de ambalare. Credem că aceste obiective individuale ar conduce la o concurență neloială între companii și alte sectoare care au folosit deja materiale reciclabile, ajungându-se astfel la prețuri mari pentru aceste reciclabile.

Deoarece există deja un precedent în Directiva privind produsele din plastic de unică folosință (Single Use Plastics Directive – SUPD), în care partea din plastic a ambalajelor trebuie să conțină o cantitate minimă de 30% conținut reciclat la sticlele PET (calculat ca media pentru toate sticlele PET introduse pe piață într-un Stat Membru), credem că aceeași metodă de calcul ar trebui să se aplice noilor ținte de conținut reciclat, propuse în PPWR, pentru a evita dubla raportare și conformitate. Obiectivele naționale ar trebui să se aplice de asemenea și reutilizării, deoarece acestea pun presiune pe IMM-uri, care trebuie să facă investiții imense pentru a folosi sistemele de unică folosință și de reutilizare.

La nivel general, obiectivele naționale vor diminua distorsiunea concurenței între micile și marile întreprinderi. Acest lucru s-ar aplica de asemenea concurenței care va apărea între procesele mecanice și chimice de reciclare, protejând planurile de investiții, cercetare și dezvoltare pe termen lung, pentru a garanta o largă accesibilitate și disponibilitate a reciclabilelor (Articolul 7.1 și 7.2 privind conținutul minim reciclat din ambalajele de plastic) pentru a atinge obiectivele.

Credem că pentru a stabili aceste obiective la nivel național (precum obiectivele privind reciclarea deșeurilor de ambalaje) ar fi de preferat o soluție centralizată. PRO ar putea juca un rol important, date fiind experiența lor și cunoștințele pe care le dețin despre piața de ambalaje. Soluțiile paralele private concurente ar avea un impact negativ asupra mediului, eliminând potențialele beneficii pe care le au sistemele de reutilizare și reumplere.

3. Colectarea separată a deșeurilor de ambalaje și sistemul obligatoriu Garanție-Returnare

SGR obligatoriu pentru reciclare este inclus în propunere, dar nu cu aceleași obligații, obiective sau standarde de performanță ca cele impuse de sistemele REP. Ar trebui să se recunoască faptul că SGR este numai un alt instrument de captare, precum majoritatea sistemelor de colectare separată la sursă.

Trebuie ca Statele Membre să decidă între implementarea sistemului REP sau a SGR pentru a îndeplini obiectivele de colectare separată și reciclare. Sistemele obligatorii de Garanție-Returnare ar trebui să fie sub strictă examinare și să fie supuse acelorași obiective de performanță (inclusiv reciclare) precum sistemele REP. Cerințe suplimentare ar trebui stabilite pentru a consolida transparența în beneficiul tuturor părților interesate, inclusiv costuri, garanții nerevendicate, etc.

Având în vedere caracteristicile specifice sociale, culturale, economice și locale ale Statelor Membre, EXPRA susține cu tărie o abordare tehnologică neutră pentru realizarea obiectivelor privind circularitatea ambalajelor. Statele Membre ale Uniunii Europene au construit diverse modele de gestionare a deșeurilor de ambalaje, luând în considerare propriile particularități. De exemplu, modelul italian, reprezentat de CONAI, precum și cel belgian, reprezentat de Fost Plus și Valipac, au obținut rate mari de colectare și reciclare în ciuda faptului că au sisteme diferite puse la punct. Ambele sisteme au fost concepute în mod corespunzător, conform particularităților regionale, nevoilor consumatorilor și numărului de locuitori. Asta înseamnă că aplicând o schemă în contexte diferite decât cel pentru care a fost creată nu s-ar obține aceleași rezultate. Ca urmare, cerem Comisiei Europene să admită că o abordare de tipul „o dimensiune se potrivește tuturor“ nu este fezabilă, ci ea ar stânjeni eficiența și fiabilitatea sistemelor naționale de succes deja existente.

În final, noua legislație ar trebui să reprezinte baza pentru viitor, dar să lase loc pentru inovare și dezvoltarea de noi tehnologii. Cu privire la Sistemul Garanție-Returnare (SGR), multe start-up-uri au creat diverse tipuri de sisteme digitale de acest fel, alături de sisteme de recompensare care sunt în prezent testate și puse în practică în câteva State Membre, precum Belgia și Austria. În plus, industria a dezvoltat sisteme de recompensare ce motivează oamenii să recicleze, în mod similar cu sistemele garanție-returnare.

4. Reciclabilitatea

Până acum, doar o treime din Statele Membre au introdus eco-modularea tarifelor legate de Răspunderea Extinsă a Producătorului conform cerințelor WFD (art.8a). În zilele noastre, nu este încă clar modul în care ar trebui organizată modularea tarifelor într-un sistem de organizații PRO aflate în concurență, mai ales că liniile directive respective prevăzute în WFD nu au fost încă adoptate. De fapt, ambalajele având un cost net mai mic de gestionare, ca urmare a unei mai bune reciclabilități, sunt deja eco-modulate.

În propunerea de Regulament, există o diferențiere în 5 pași privind un grup de peste 30 de materiale/categorii de ambalaje, rezultatul fiind o creștere drastică a sarcinii administrative, raportării și controlului, iar impactul pe care îl are fiecare asupra costurilor nu este clar, precum și dacă există vreo diferență clară cu privire la caracterul lor reciclabil. Este important de accentuat faptul că tarifele legate de Răspunderea Extinsă a Producătorului sunt de obicei definite de costurile (pe baza activității) pe care un anumit ambalaj le incumbă pentru colectarea, sortarea și reciclarea acestuia, și nu pe baza conținutului reciclat, deoarece cantitatea de conținut reciclat nu înseamnă costuri mai mici de gestionare a deșeurilor. În concluzie, sugerăm un sistem de semnalizare mai simplu legat de costurile de reciclare, care să facă diferența dintre nivelele de ambalaje reciclabile conectate la schemele existente de eco-modulare. Într-un astfel de sistem ar exista categorii de reciclabilitate pe culori: roșu, galben și verde, care să poată fi utilizate pentru a justifica o diferențiere între tarifele legate de Răspunderea Extinsă a Producătorului.

Cu privire la reciclabilitatea la scară, suntem de asemenea îngrijorați că aceasta ar împiedica inovațiile și viitoarele investiții, deoarece impune ideea ca aceeași soluție de reciclare să fie disponibilă pentru 75% din populația Uniunii Europene. Este important ca ambalajul pentru care se oferă o soluție inovatoare de reciclare într-unul sau mai multe State Membre să fie considerat ca „reciclabil la scară“. Aceste soluții inovative sunt rezultatul anilor de cercetări și investiții făcute care ar trebui luate în considerare. Dacă nu acesta va fi cazul, atunci nu se vor face investiții în noile tehnologii într-un Stat Membru deoarece nu va fi clar dacă alte State Membre vor face aceleași investiții pentru a îl face „reciclabil la scară“.

Ar trebui luată în calcul diversitatea soluțiilor de reciclare din Europa. Propunerea actuală se referă la faptul că operatorii economici ar deveni indirect responsabili în dezvoltarea infrastructurilor, ceea ce nu este rezonabil.

Definiția privind „reciclabilitatea la scară“ stabilește că operațiunile de colectare, sortare și reciclare a deșeurilor trebuie să acopere 75% din populația Uniunii Europene, dar liniile directoare specifice care să evalueze acest lucru vor lua în considerare cantitatea de ambalaje puse pe piață în Uniunea Europeană ca întreg și de asemenea pentru fiecare Stat Membru. Nu este clar cum va funcționa această abordare în practică și considerăm ca ea ar trebui clarificată (art. 6.6).

Abordarea prin Acte normative de Implementare/Delegare pentru a evalua caracterul reciclabil al ambalajelor și pentru a crea linii directoare de proiectare pentru reciclare, care va avea loc la o etapă mult mai târzie, va conduce la nesiguranță juridică, rezultatul fiind un mediu investițional negativ. Aceasta este de asemenea o problemă cheie pentru ambalajele comerciale și industriale. Dacă Comisia Europeană vrea să se pună în locul producătorilor, trebuie să se asigure în acelaşi timp că un cadru legal (respectiv legislația secundară) este publicat cu cel puțin doi ani înainte de data implementării și că este reînnoit anual, după data implementării.

În plus, este important de subliniat faptul că reciclabilitatea ar trebui să ia în considerare o abordare mai holistică și opțiuni de reciclare în circuit închis și deschis, pentru a garanta o mai bună performanță privind emisia de CO₂, un randament mai mare și mai puține deșeuri generate, ceea ce este de obicei cazul reciclării în circuit deschis.

În fine, credem că dacă există suficiente soluții de reciclare pentru un tip de ambalaj, nu ar trebui să existe cerințe obligatorii pentru ca acel ambalaj să fie doar compostabil. Acest lucru s-ar aplica, de exemplu, caracterului de obligatoriu compostabil al tuturor capsulelor pentru băuturi din industrie în anul 2026². Atâta timp cât este disponibilă o soluție de reciclare, reciclarea organică nu ar trebui impusă.

5. Ambalajul comercial și industrial

Regulamentul propus a fost întocmit avându-se în vedere contextul ambalajelor din fluxul municipal, neglijând introducerea caracteristicilor specifice privind ambalajele din fluxul comercial și industrial (Commercial and industrial – CI). Cu toate acestea, ambalajele CI sunt fundamental diferite de cele din fluxul municipal, în privința sistemelor de colectare, sortare și reciclare existente. Companiile trebuie să pună la punct servicii de colectare prestate de firme private care se ocupă de gestionarea deșeurilor. Deși cantitatea de ambalaje de unică folosință CI este aproape egală cu cea a ambalajelor din fluxul municipal, compoziția acestora este fundamental diferită, având ca materiale dominante cartonul și lemnul. Aceasta înseamnă că ambalajele CI sunt mai puțin complexe decât cele din fluxul municipal și aproape toată cantitatea poate fi reutilizată sau reciclată.

Multe prevederi ale Regulamentului nu pot fi aplicate ambalajelor din fluxul CI, respectiv reciclarea la scară, prevenirea apariției deșeurilor, obiectivele de reutilizare, Design4Recycling etc. Solicităm cu tărie să se facă distincția dintre aceste două fluxuri de ambalaje atunci când se stabilesc obiectivele și să se specifice dacă textul se aplică sau nu ambalajelor din fluxul CI. Credem că specificul ambalajelor din fluxul CI ar trebui recunoscut atunci când se pun la punct criteriile Design4Recycling, când se dă definiția „reciclat la scară“ (deoarece colectarea ambalajelor din fluxul CI are loc de obicei la companii individuale) și utilizarea reciclatelor (obligația de a incorpora conținutul reciclat va avea ca rezultat ambalaje mai groase).

6. Cerințele minime privind răspunderea extinsă a producătorului și conformitatea vânzărilor online/piețelor digitale

Credem că propunerea actuală nu împiedică suficient ocolirea obligațiilor și tarifelor legate de Răspunderea Extinsă a Producătorului în privința vânzărilor on-line. Este foarte important să ne asigurăm că toți comercianții sau companiile, mai ales cele din afara Uniunii Europene, respectă cerințele privind REP. Sugerăm două măsuri în acest scop:

• Mai întâi, propunem adăugarea de reguli pentru comercianții on-line prin care să li se permită să vândă către un consumator din UE numai dacă pot dovedi că sunt înregistrați în țara unde are loc achiziția sau dacă piața digitală îndeplinește obligațiile privind REP în numele acestui client (non-UE). Legislația existentă adoptată în Franța³ și Germania⁴ ar putea fi folosită ca model. Începând cu anul 2022, dacă o companie își vinde produsele în Germania și/sau Franța, operatorii piețelor digitale trebuie să se asigure că acea companie îndeplinește toate obligațiile privind REP din acele țări; altfel, piața digitală trebuie să îndeplinească obligațiile privind REP în numele vânzătorului online.
• Apoi, există nevoia de a consolida organizațiile PRO pentru a garanta existența condițiilor de concurență echitabile, care să fie aplicate de autorități. Pentru a realiza acest lucru, Statele Membre ar trebui să acrediteze numai PRO de încredere. O cerință minimă suplimentară ar trebui adăugată la Articolul 43(3) privind „Sistemele de returnare și colectare“, aceea privind publicarea transparentă a deșeurilor de ambalaje colectate, sortate și reciclate, pentru a se ști unde și cum este folosit în final materialul. Mai mult decât atât, ar trebui să existe un nivel egal de implementare în fiecare Stat Membru. Autoritățile de aplicare a legii ar trebui să fie obligate să facă schimb de experiență, materializat prin date obiective.

7. Conectarea termenelor limită și a Actelor normative de implementare/delegare și implicarea industriei în lucrările tehnice

Câteva termene limită și obligații din propunere se bazează pe acte normative delegate pe care Comisia trebuie să le emită după aprobarea PPWR. Cu toate acestea, este crucial ca industria să cunoască conținutul acestor acte normative delegate pentru a-și putea îndeplini obligațiile la timp. Dacă perioada între publicarea actului normativ delegat și termenul limită este prea scurtă, va fi foarte dificil să îl respecte și atunci apare nesiguranța juridică. Prin urmare, propunem o conexiune între obiective și publicarea respectivei legislații secundare.

Din experiența noastră privind gestionarea unei platforme globale pentru sistemele REP știm că punerea la dispoziție a celor mai bune practici și a expertizei din diverse perspective aduce valoare semnificativă și permite evoluția către o economie circulară de succes. Având în vedere volumul masiv de Acte normative de implementare/delegare care vor fi discutate în anii care vin, sugerăm înființarea unui Comitet tehnic la nivelul Uniunii Europene care să fie administrat de Comisie, compus din reprezentanții autorităților naționale, precum și din întregul lanț valoric al ambalajelor, inclusiv organizațiile PRO și sistemele REP. Expertiza unui astfel de Comitet ar reprezenta o valoare incomensurabilă pentru întreg volumul legislației secundare tehnice pe care o preconizează PPWR.

***

EXPRA, Alianța privind răspunderea extinsă a producătorului (Extended Producer Responsbility Alliance) înființată în anul 2013, este alianța celor 32 de sisteme de reciclare și recuperare a ambalajelor și sistemelor de ambalaje, din 29 de țări, care sunt deținute de industria responsabilă și funcționează pe bază non-profit. EXPRA acționează ca voce autoritară și platformă a politicii comune reprezentând interesele tuturor organizațiilor membre de reciclare și recuperare a ambalajelor, înființate și care își desfășoară activitatea pentru sau în numele industriei responsabile. Pentru mai multe informații accesați: www.expra.eu.

______________
1 Instrumentul de calcul creat de EXPRA este disponibil la https://www.expra.eu/uploads/EXPRA%20CO2%20presentation%20l.pdf;
2 Anexa I cu lista orientativă de ambalaje: „Capsulele pentru băuturi (de ex., cafea, cacao, lapte)“ și Art. 8 și Art. 3: „unitatea singulară de cafea sau ceai necesară ce conține produs de cafea sau ceai și care este creată pentru a fi folosită și eliminată împreună cu produsul“;
3 Legea privind punerea pe piață, returnarea și recuperarea ambalajelor [Legea ambalajelor – VerpackG] (Gesetz über das Inverkehrbringen, die Rücknahme und die hochwertige Verwertung von Verpackungen [Verpackungsgesetz – VerpackG]);
4 Legea nr. 2020-105 din 10 februarie 2020 privind lupta împotriva deșeurilor și economiei circulare (LOI n° 2020-105 du 10 février 2020 relative à la lutte contre le gaspillage et à l’économie circulaire).