Ordonanţa de Urgenţă nr. 125/2022 este în plină dezbatere în comisiile din Camera Deputaţilor urmând ca în viitorul apropiat să fie transformată în lege. Deoarece unele articole din această ordonanţă au un efect deosebit asupra colectorilor, valorificatorilor şi brokerilor de deşeuri, Organizaţia Patronală şi Profesională REMAT – OPP REMAT a trimis o scrisoare deschisă parlamentarilor în speranţa că aceştia vor înţelege efectele negative pe care noua lege le va avea asupra pieţei deşeurilor din România.• ecologic
Către,
Parlamentul României,
Camera Deputaţilor, Comisia pentru Mediu şi Echilibru Ecologic
În atenţia domnului preşedinte Stângă George-Cătălin,
Referitor la Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.125/2022 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.196/2005 privind Fondul pentru Mediu.
Stimate domnule Preşedinte,
Prin prezenta, Organizaţia Patronală şi Profesională REMAT – OPP REMAT cu sediul în Municipiul Bucureşti, str. Intrarea Căluşei nr.4, reprezentată de Cristian-Paul Dumitru în calitate de Preşedinte, cu un număr de 50 membri, operatori economici colectori şi/sau valorificatori de deşeuri, care au o cifră de afaceri globală la sfârşitul anului 2022 de peste 700 milioane euro, cu peste 5000 de angajaţi, având reprezentativitate la nivel naţional, vă supunem atenţiei următoarele aspecte legate de modificarea modului de instituire a Garanţiei care trebuie constituită pentru gestionarea deşeurilor de ambalaje, astfel:
Prezentarea situaţiei actuale:
În luna septembrie 2022, prin Ordonaţa de Urgenţă nr. 125 din 16 septembrie 2022 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru Mediu a fost stabilită pe seama operatorilor economici care desfăşoară activitaţi de colectare, valorificare, salubrizare sau brokeraj de deşeuri de ambalaje o garanţie bancară în valoare de 500.000 lei, constituită în favoarea Administraţiei Fondului pentru Mediu (AFM), cu scopul de a garanta legalitatea activităţii prestate, respectiv gestionarea deşeurilor de ambalaje şi raportarea acestora în sistemul informatic de asigurare a trasabilităţii deşeurilor – SIATD.
Tot prin acest act normativ s-a considerat ca fiind contravenţie încălcarea următoarelor prevederi legale: „Raportarea de date false de către persoanele prevăzute la art. 10 alin. (9), (11)-(13), prin intermediul aplicaţiei informatice SIATD, constituie contravenţie şi se sancţionează, prin derogare de la dispoziţiile art. 8 alin. (2) lit. a) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare, cu amendă de la 200.000 lei la 250.000 lei.“
Pentru a opera în SIATD, majoritatea membrilor OPP REMAT au constituit garanţie bancară în favoarea AFM, pe de o parte suportând astfel costurile financiare aferente acesteia (cca. 25-30 mii lei), iar pe de altă parte indisponibilizând în favoarea instituţiilor bancare bunuri mobile şi imobile până la limita garanţiei.
Modificări propuse în cadrul Camerei Deputaţilor, Comisia pentru Mediu şi Echilibru Ecologic, PLx 649/2022:
Cu privire la Garanţia bancară, în cadrul şedintelor precedente Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor (MMAP) a înaintat următoarele propuneri:
(i) Anularea tuturor Garanţiilor realizate în temeiul OUG nr. 125/2022, până la această dată;
(ii) Constituirea unor noi Garanţii doar de către operatorii economici colectori, valorificatori/reciclatori şi brokeri;
(iii) Garanţia realizată în favoarea organizației care implementează răspunderea extinsă a producătorului;
(iv) „Raportarea de date false“ – Sancţiune aplicată operatorilor economici care gestionează deşeuri de ambalaje.
Critici OPP REMAT
Raportat la modificările propuse de către MMAP, organizaţia noastră a transmis mai multe puncte de vedere şi a participat la mai multe întâlniri, atât în cadrul Comisiei, cât şi la sediul Ministerului, unde am criticat sub aspectul legalităţii modificările propuse, astfel:
(i) Referitor la Anularea tuturor Garanţiilor realizate pentru o perioada de minim un an, începând cu luna septembrie 2022, în temeiul OUG nr. 125/2022, precizăm faptul că o astfel de modificare legislativă în numai şase luni de la data la care a fost instituită obligativitatea constituirii, confirmă o impredictibilitate a MMAP în ceea ce priveşte procesul de legiferare în Romania. Mai mult de atât, se pune în discuţie şi faptul că operatorii economici au avut cheltuieli de constituire a garanţiei (cca. 25.000 lei), în noile condiţii trebuie să suporte alte cheltuieli, pentru aceeaşi garanţie, dar realizată în numele unei alte persoane juridice, de drept privat, nu în numele Statului prin AFM. Pe fond, garanţia anulată are acelaşi obiect ca şi noua garaţie propusă, respectiv de a garanta legalitatea activităţii prestate, respectiv gestionarea deşeurilor de ambalaje şi raportarea acestora în sistemul informatic de asigurare a trasabilităţii deşeurilor – SIATD.
(ii) Referitor la Constituirea Garanţiei doar de către operatorii economici colectori, valorificatori/reciclatori şi brokeri:
În temeiul pct. 20 din OUG nr. 125/2022, a fost stabilită obligaţia de a constitui o Garanţie bancară de către „Operatorii economici care desfăşoară activităţi de colectare, valorificare, salubrizare sau brokeraj şi raportează deşeuri pentru contribuabilii prevăzuţi la lit. v) constituie o garanţie în cuantum de 500.000 lei în favoarea Administraţiei Fondului, sub forma unui depozit în numerar sau a unei scrisori de garanţie bancară, valabilă pentru întreaga perioadă în care raportează deşeuri, cu scopul garantării obligaţiilor fiscale prevăzute la art. 9 alin. (1) lit. v) din Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru Mediu, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 105/2006, cu modificările şi completările ulterioare.“
În modificările propuse de către reprezentanţii MMAP, operatorii economici care desfăşoară activităţi de salubrizare sunt exceptaţi de la obligativitatea constituirii Garanţiei bancare. Astfel printr-un act normativ se creează un cadru legislativ discriminatoriu, ţinând cont de faptul că scopul garanţiei este acela de a acoperi riscul de nerealizare a activităţilor de gestionare a deşeurilor de ambalaje şi raportarea acestora în sistemul informatic de asigurare a trasabilităţii deşeurilor – SIATD. Ori, în acest caz nimeni nu poate garanta că activităţile operatorilor economici salubrizatori nu sunt supuse acestor riscuri.
Punctul 79
„(6) Sunt exceptate de la obligația de constituire a garanției prevăzute la alin. (2) și (3) operatorii economici care raportează în SIATD cantități de deșeuri provenite din sistemul public de salubrizare în baza unui contract de delegare a gestiunii conform dispozițiilor art. 22 alin. (1) din Legea 51/2006.“
Propunere MMAP
Nu în ultimul rând, aplicarea unei Garanţii bancare tuturor operatorilor economici care desfăşoară activităţi de colectare, valorificare (inclusiv reciclatorilor) sau brokeraj pentru aceeaşi cantitate de deşeuri de ambalaje colectată reprezintă o dublă/triplă/etc. impunere, în sensul că fiecare operator economic garantează cu o sumă (500 mii lei) pentru aceeaşi cantitate care se colectează, se tranzacţionează prin mai mulţi comercianţi/brokeri, până la operatorul economic valorificator/reciclator, fiecare dintre aceştia având obligaţia de a constitui Garanţia. Se poate ajunge ca pentru o cantitate de deşeuri de ambalaje, care este colectată şi transferată la un operator economic valorificator, prin doi comercianţi de deşeuri, Garanţia să fie egală cu suma de 2.000.000 lei (4 x 500.000 lei), mult mai mare decât valoarea materialului sau valoarea contribuţiei de 2 lei la Fondul pentru Mediu.
(iii) Referitor la constituirea Garanţiei în favoarea organizației care implementează răspunderea extinsă a producătorului (OIREP).
MMAP propune ca Garanția să se consituie în favoarea contribuabililor prevăzuți la art. 9 alin. (1) litera v), OIREP, sub forma unui depozit în numerar sau a unei scrisori de garanţie valabilă pentru o perioadă de 18 luni de la data de la care raportează deşeuri şi anularea actualei garanţii, astfel se ajunge în situaţia ca, printr-un act normativ, Guvernul/Parlamentul României să legifereze clauze contractuale între doi operatori economici privaţi, operatorii economici care gestionează deşeuri de ambalaje şi OIREP.
Această măsură de reglementare încalcă principiile „Libertăţii de gestiune“ şi „Libertăţii Contractuale“ prin care fiecare operator economic este liber să-şi gestioneze patrimoniul, să negocieze şi să angajeze obligaţii referitoare la acte de comerţ, să îşi stabilească singuri obligaţiile comerciale.
„Libertatea contractuală constă în posibilitatea pe care persoanele fizice şi juridice o au de a crea contracte şi de a le stabili conţinutul. Libertatea contractuală se poate manifesta prin posibilitatea de a încheia un contract astfel precum părţile o doresc, dar şi prin refuzul de a contracta“. De asemenea, prin Dec. nr. 365 din 5 iulie 2005, Curtea Constituţională a Romaniei oferă actuala definiţie am putea spune constituţională: libertatea contractuală este posibilitatea recunoscută oricărui subiect de drept de a încheia un contract, în înţelesul de mutuus consensus, de produs al manifestării sale de voinţă convergentă cu a celeilalte sau celorlalte părţi, de a stabili conţinutul acestuia şi de a-i determina obiectul, dobândind drepturi şi asumându-şi obligaţii a căror respectare este obligatorie pentru părţile contractante“.
Pe fond, propunerea legislativă este inaplicabilă şi nelegală, iar executarea Garanţiei de către OIREP conduce, pe de o parte la utilizarea acesteia în mod abuziv, în vederea stingerii unei creanţe datorate de către un contribuabil (OIREP) la Bugetul Fondului pentru Mediu, nu pentru garantarea unor acţiuni (activităţi de gestionare a deşeurilor) realizate în mod nelegal, iar pe de altă parte la încălcarea dreptului la apărare pentru operatorii economici colectori.
„Executarea garanţiei de către organizația care implementează răspunderea extinsă a producătorului în cazul în care au fost stabilite obligaţii de plată în sarcina contribuabililor prevăzuţi la art. 9 alin. (1) lit. v), OIREP, din culpa operatorilor economici care desfăşoară activităţi de colectare, valorificare sau brokeraj.“
Având în vedere faptul că operatorii economici care gestionează deşeuri de ambalaje pentru OIREP şi producători nu au raporturi juridice fiscale cu AFM, aceştia neavând calitatea de contribuabili la Fondul pentru Mediu nu se pot supune acţiunilor de inspecţie fiscală, ei putând face doar obiectul controalelor încrucişate în legătură cu actele şi operaţiunile efectuate de contribuabilul/plătitorul supus inspecţiei fiscale.
Exemplu:
În urma acţiunilor de control încrucişat, organul fiscal emite un Proces verbal, care nu este titlu de creanţă, deci nu are individualizată o sumă şi nu este asimilat actelor administrativ fiscale, nefiind contestabil în temeiul unei acţiuni în contencios-administrativ potrivit Legii nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare. Astfel, după finalizarea inspecţiei fiscale, contribuabilul OIREP primeşte Raportul de inspecţie fiscală şi Decizia de impunere, care cuprinde şi procesul-verbal încheiat în urma controalelor încrucişate în legătură cu actele şi operaţiunile efectuate de contribuabilul/plătitorul supus inspecţiei fiscale. În această situaţie, din diferite considerente, contribuabilul OIREP decide să nu conteste acţiunea de inspecţie fiscală realizată şi îşi asumă toate constatările, situaţie în care operatorul economic care gestionează deşeuri, obiect al unui control încrucişat, pentru care s-a emis un Proces verbal nu poate contesta respectivul document, deoarece acesta nu este un act administrativ fiscal, fiindu-i astfel îngrădit dreptul la apărare, respectiv accesul liber la justiţie, încălcându-se astfel prevederile Art. 21 din Constituţia României. Mai mult de atât, se pune în discuţie atât momentul executării garanţiei de către OIREP, la data comunicării Procesului verbal sau la data la care titularul acestui act parcurge toate căile de atac ale instanţelor, cât şi valoarea sumelor datorate, deoarece în procesul verbal încheiat nu sunt individualizate/stabilite sume în contul creanţei fiscale datorate de către contribuabilul OIREP, Procesul verbal nu este un titlu de creanţă. La ce valoare execută OIREP aceasta creanţă este una certă, lichidă şi exigibilă, ceea ce arată că în propunerea de act normativ sunt multe neclarităţi.
Nu în ultimul rând, cu privire la executarea Garanţiei în contul creanţei fiscale datorate de OIREP la Bugetul Fondului pentru Mediu, trebuie precizat că propunerea legislativă prin care veniturile generate din executarea Garanţiei sting o creanţă fiscală a altei persoane juridice – OIREP. Se stabileşte astfel o obligaţie de plată în solidar cu OIREP a operatorilor economici care gestionează deşeuri, încălcându-se astfel prevederile Codului de procedură fiscală, cu privire la Răspunderea solidară cu debitorul:
„Art. 25: Răspunderea solidară
(1) Răspund solidar cu debitorul următoarele persoane:
a) asociaţii din asocierile fără personalitate juridică, inclusiv membrii întreprinderilor familiale, pentru obligaţiile fiscale datorate de acestea, în condiţiile prevăzute la art. 20, alături de reprezentanţii legali care, cu rea-credinţă, au determinat nedeclararea şi/sau neachitarea obligaţiilor fiscale la scadenţă;
b) terţii popriţi, în situaţiile prevăzute la art. 236 alin. (9), (11), (13), (14) şi (18), în limita sumelor sustrase indisponibilizării;
b) terţii popriţi, în situaţiile prevăzute la art. 236 alin. (9), (11), (13), (14), (18), (20) şi (21), în limita sumelor sustrase indisponibilizării;
c) reprezentantul legal al contribuabilului care, cu rea-credinţă, declară băncii, potrivit art. 236 alin. (14) lit. a), că nu deţine alte disponibilităţi băneşti;
d) emitentul scrisorii de garanţie/poliţei de asigurare de garanţie ori instituţia care a confirmat scrisoarea de garanţie/poliţa de asigurare de garanţie potrivit art. 211 lit. b), în cazul în care nu a virat, potrivit legii, sumele de bani în conturile de venituri bugetare la solicitarea organului fiscal. Dispoziţiile art. 2.321 alin. (3) din Codul civil rămân aplicabile.“
(iv) „Raportarea de date false“ – Sancţiunea aplicată operatorilor economici care gestionează deşeuri de ambalaje.
În conformitate cu prevederile Art. 15, alin. (1), din OUG nr. 196/2005 privind Fondul pentru Mediu, cu modificările şi completările ulterioare, „Raportarea de date false de către persoanele prevăzute la art. 10 alin. (9), (11)-(13), prin intermediul aplicaţiei informatice SIATD, constituie contravenţie şi se sancţionează, prin derogare de la dispoziţiile art. 8 alin. (2) lit. a) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare, cu amendă de la 200.000 lei la 250.000 lei.“
Ori, raportarea de date false, folosirea sau prezentarea de documente sau date false, inexacte ori incomplete în literatura de specialitate este asimilată faptelor de natură penală nu celor contravenţionale.
Având în vedere toate aceste aspecte menţionate cu privire la aplicarea Garanţiei, vă propunem ca valoarea Garanţiei să fie stabilită ca suma fixă de 500.000 lei/operator economic/an, Garanţia să fie constituită şi executată de către Administraţia Fondului pentru Mediu, nu de către o entitate privată, să fie elaborate norme metodologice de constituire şi executare, iar valoarea acesteia să nu stingă obligaţiile de plata ale unui contribuabil la Fondul pentru Mediu, executarea să se realizeze în contul obligaţiilor stabilite prin Procesul verbal, în cazul în care se constată de către organele abilitate o raportare de date false, implicit activităţi nereale realizate.
Cu stimă,
Preşedinte OPP REMAT,
Ing. Cristian-Paul DUMITRU
