Printr-un comunicat transmis în data de 12 februarie 2025, Comisia Europeană a anunţat că a declanşat o nouă procedură de infringement împotriva României, cerându-i să transpună corect Directiva privind materialele plastice de unică folosință. Printre acestea se numără şi filtrele de la ţigări, filtre care sunt făcute, mai nou, din plastic. Lipsa unui sistem de Răspundere Extinsă a Producătorilor de ţigări, care ar trebui să finanţeze colectarea şi valorificarea chiştoacelor, ne aruncă în infringement.
Comisia Europeană a decis să deschidă o procedură de infringement prin trimiterea unei scrisori de punere în întârziere României (INFR(2024)2266) pentru netranspunerea corectă a Directivei privind materialele plastice de unică folosință (Directiva (UE) 2019/904). Directiva este un element esențial al Strategiei pentru materiale plastice și al Planului de acțiune pentru economia circulară.
Implementarea deplină a practicilor durabile consacrate în directivă este esențială pentru a proteja în mod eficient sănătatea umană, mediile naturale și pentru a asigura o tranziție de succes către o economie circulară mai durabilă. România nu a transpus corect și complet mai multe prevederi ale Directivei privind materialele plastice de unică folosință în legislația națională, ceea ce poate duce la o aplicare incompletă a Directivei în practică.
De exemplu, legea română extinde scutirile de la interzicerea introducerii pe piață a produselor din plastic de unică folosință. Aceasta se referă, de exemplu, la agitatoarele pentru băuturi și la bețișoarele de plastic de unică folosință utilizate în scopuri medicale. În plus, legea română nu impune producătorilor să acopere toate costurile în conformitate cu prevederile Directivei privind Responsabilitatea Extinsă a Producătorului.
În cele din urmă, nu există prevederi în legislația națională care să încurajeze utilizarea alternativelor durabile la plasticul de unică folosință pentru alimente. Prin urmare, Comisia trimite o scrisoare de punere în întârziere României, care are acum două luni pentru a răspunde și a remedia deficiențele semnalate de Comisie. În absența unui răspuns satisfăcător, Comisia poate decide să emită un aviz motivat.
Imediat după apariţia Directivei Europene, Tánczos Barna, pe atunci ministrul Mediului, declara că nu are sprijinul necesar pentru transpunerea Directivei în legislaţia naţională din partea celorlalte ministere care ar fi trebuit să se implice: Ministerul Sănătăţii şi cel al Economiei. „Nu prea am primit semnale de sprijin de la Ministerul Sănătăţii, deşi ţigările şi filtrele acelea care sunt de tip single-use sunt cumva în ograda Ministerului Sănătăţii. Ministerul Economiei, ca de obicei, nu ştie să calculeze un impact sau consecinţele interzicerii producţiei acestor produse din plastic. Indiferent de abordarea instituţională, noi avem obligaţia să implementăm Directiva şi să facem transpunerea în cursul verii“, spunea Barna în data de 3 iulie 2021.
În data de 25 august 2021, Guvernul a adoptat Ordonanţa nr. 6 privind reducerea impactului anumitor produse din plastic asupra mediului, publicată în Monitorul Oficial pe 30 august 2021.
Deocamdată Comisia Europeană nu a trimis la Bucureşti o scrisoare oficială. „Abia după primirea acesteia se poate şti ce anume ne reproşează Comisia“, ne-a declarat un oficial din MMAP.
Cu toate acestea, se pare că cea mai mare problemă în transpunerea Directivei o constituie Răspunderea Extinsă a Producătorilor şi în special costurile pe care producătorii de ţigarete ar trebui să le facă pentru colectarea şi reciclarea filtrelor de ţigări. Ca şi în cazul deşeurilor textile, nici în cazul ţigaretelor România nu a adoptat o legislaţie specifică pentru implementarea Răspunderii Extinse a Producătorilor.● Matei Dumitru
