Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor (MMAP) în parteneriat cu Ambasada Suediei la București și platforma Sustainable Living Podcast a organizat în data de 12 mai a.c. schimbul de expertiză „România – Suedia: Reciclarea bateriilor – Provocări și oportunități“. Evenimentul s-a desfășurat într-un format hibrid la Sala de Consiliu a MMAP din București şi s-a axat pe analiza problemelor cu care se confruntă România în acest domeniu şi trasarea unor priorităţi pentru următoriiu trei ani.
Reuniunea „România – Suedia: Reciclarea bateriilor – Provocări și oportunități“ a fost convocată sub egida parteneriatului „Innovating Waste Management: Romania – Sweden Exchange“ și a vizat direct implementarea Regulamentului (UE) 2023/1542, un act normativ care redefinește complet peisajul industrial și ecologic al bateriilor la nivelul Uniunii Europene. Momentul ales pentru acest schimb de expertiză nu a fost întâmplător. Uniunea Europeană traversează o perioadă de tranziție critică în ceea ce privește managementul resurselor. Noul Regulament privind bateriile și deșeurile de baterii nu este doar o actualizare legislativă, ci o schimbare de paradigmă care transformă bateria dintr-un simplu produs de consum într-o „bancă de resurse“ circulante.
Discuția a abordat provocările de la nivel instituțional, european și operațional, vizând soluții de trasabilitate, modele de guvernanță și Responsabilitatea Extinsă a Producătorului (EPR), toate adaptate nevoilor specifice ale pieței românești.
Lideri și experți la masa dialogului
La acest eveniment au participat reprezentanți din administrația publică, cercetare și mediul de afaceri. Dialogul a fost moderat de Raul Pop, secretar de stat în cadrul Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor. Printre speakerii și invitații de onoare la eveniment s-au numărat: Marit Braunschweig – deputy head of mission, Ambasada Suediei în România, Moufida Mansouri – senior researcher la RISE (Research Institutes of Sweden), Eric Ruyters – secretar general al EUCOBAT, Elena Gaspar-Ion – președintele Asociației SNRB, Zinaida Nazarenko – relations and development director EUCOBAT, Adrian Giurgiu – președintele Comisiei de Mediu și Echilibru Ecologic din Camera Deputaților, Adrian Pop – secretar de stat, Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului (MEDAT).
Inovație și guvernanță
Suedia este recunoscută la nivel global ca un lider în economia circulară, iar participarea experților suedezi a oferit României acces la bune practici deja validate. Discuțiile s-au axat pe modele de guvernanță în sisteme EPR mature și pe modul în care datele pot fi utilizate pentru a monitoriza fluxurile de baterii.
Un punct central al intervenției suedeze a fost recuperarea materiilor prime critice. Într-o lume în care resursele precum litiul, cobaltul sau nichelul devin puncte de presiune geopolitică, reciclarea eficientă nu mai este doar o obligație ecologică, ci o necesitate strategică de securitate industrială.
Realități și priorități în România
Pentru partea română, provocarea constă în adaptarea acestor modele la arhitectura instituțională actuală. Elena Gaspar-Ion, președintele SNRB, a subliniat importanța unei responsabilități operaționale clare și a unor modele de finanțare care să susțină performanța colectării fără a pune o presiune insuportabilă pe producători.
Prioritățile identificate pentru România în următorii trei ani se numără:
● Creșterea ratelor de colectare și tratare pentru toate tipurile de baterii;
● Dezvoltarea infrastructurii naționale pentru recuperarea materiilor prime, reducând dependența de importuri;
● Implementarea sistemelor de trasabilitate digitală, inclusiv pregătirea pentru conceptul de „Battery Passport“;
● Armonizarea legislației naționale cu noile cerințe europene pentru a asigura un sistem predictibil și eficient.
Trasabilitate și Battery Passport
Unul dintre cele mai discutate subiecte a fost cel al instrumentelor digitale. Implementarea Regulamentului (UE) 2023/1542 introduce cerințe stricte privind interoperabilitatea sistemelor și raportarea datelor. „Battery Passport“ va servi ca un document digital de identitate pentru fiecare baterie de capacitate mare pusă pe piață, oferind informații despre compoziție, originea materialelor și performanța reciclării.
Acest nivel de transparență va permite autorităților și consumatorilor să verifice dacă producătorii își îndeplinesc obligațiile de mediu și dacă materialele prețioase sunt reintroduse în ciclul economic.
Echilibrul între supraveghere publică și responsabilitatea privată
O temă recurentă în sesiunea de întrebări și răspunsuri a fost găsirea echilibrului optim între controlul statului și autonomia organizațiilor de conformitate. Schimbul de experiență a subliniat că un sistem de succes necesită o cooperare strânsă între Ministerul Mediului, Ministerul Economiei și sectorul privat.
Încheierea evenimentului a fost marcată de intervenția secretarului de stat Raul Pop care a reiterat faptul că România are oportunitatea de a „arde etapele“ învățând din experiența Suediei. Schimbul de expertiză nu a fost doar o prezentare de date, ci un apel la acțiune pentru construirea unui sistem de reciclare credibil, eficient și, mai presus de toate, predictibil pentru România.● ecologic
