Nouăzeci şi cinci de ţări au solicitat pe 11 iuniei a.c., în cadrul Conferinţei privind Oceanele de la Nisa, adoptarea unui tratat „ambiţios de restricţionare a producţiei de materiale plastice, înainte de noile negocieri programate pentru luna august, a informat AFP, citată de Agerpres.
„Solicităm adoptarea unui obiectiv global de reducere a producţiei şi a consumului de polimeri plastici primari la niveluri durabile“, au scris semnatarii documentului. În mod simbolic, această declaraţie este „importantă“, deoarece unele ţări „încearcă să ne facă să credem că doar prin acţiuni de colectare, sortare şi reciclare vom pune capăt poluării cu plastic“, a declarat în faţa reprezentanţilor presei ministrul francez pentru Tranziţie ecologică, Agnes Pannier-Runacher. „Aceasta este o minciună, nu am susţinut, nu putem susţine această minciună“, a adăugat ea.
Ţările semnatare reprezintă mai mult de jumătate din cele 170 de ţări implicate începând din 2022 în negocierea unui tratat privind plasticul. În fiecare an, milioane de tone de plastic sub formă de microplastice se infiltrează în oceane, cursuri de apă, alimente şi chiar în corpul uman. Negocierile pentru un tratat obligatoriu privind poluarea cu plastic urmează să fie reluate la începutul lunii august la Geneva. Precedenta sesiune s-a încheiat cu un eşec în decembrie anul trecut, la Busan (Coreea de Sud).
„Această declaraţie este esenţială deoarece trimite un semnal foarte puternic“, a declarat Alicia Barcena, ministrul Mediului şi Resurselor Naturale din Mexic.
Discuţiile de la Busan privind materialele plastice s-au blocat ca urmare a apariţiei unui bloc format în principal din ţări producătoare de petrol (Arabia Saudită, Rusia, Iran, etc.), care se opun oricărei limitări a producţiei mondiale.
Ministrul columbian al Mediului, Lena Estrada, a afirmat marţi că Declaraţia de la Nisa a trimis „un mesaj clar lumii“. „Nu vom accepta orice tratat bazat pe soluţii false. Vom propune tratatul de care avem nevoie. Un tratat care nu reduce producţia de plastic va fi o foaie albă de hârtie“, a subliniat ea.
Graham Forbes, Greenpeace, a considerat declaraţia drept „semnalul de alarmă de care are nevoie lumea“. „Guvernele spun în sfârşit, clar şi răspicat: nu putem pune capăt poluării cu plastic fără a reduce producţia de plastic. Punct şi de la capăt“, a adăugat el într-un comunicat de presă.
Producţia de plastic a crescut de la 2 milioane de tone în 1950 la 413,8 milioane de tone în 2023, iar materialele plastice reprezintă peste 80% din deşeurile acvatice identificate, conform Barometrului Starfish privind starea oceanelor.
„Ştim că, dacă nu facem nimic, până în 2060 vom tripla producţia de plastic şi, prin urmare, vom tripla deşeurile de plastic, care ne vor copleşi“, a declarat Agnes Pannier-Runacher.
În prezent, doar 9,5% din plasticul produs în fiecare an este fabricat din materiale reciclate. Restul (peste 90%) este fabricat din petrol şi gaze naturale.• ecologic
