Sursa foto: NZZ/flickr.com
Polonia se află într-un conflict generat de efectele pe care exploatarea unei uriașe mine de cărbune le are asupra resurselor de apă potabilă din Cehia. Curtea de Justiție a Uniunii Europene a intervenit impunând Poloniei plata unei penalități zilnice de 500.000 euro, dar conflictul este departe de a fi închis. Este pentru prima dată când două țări din UE se judecă din motive de mediu. •Matei Dumitru
Mina de lignit de la Turów (KWB Turów) din Polonia, aflată în apropierea granițelor cu Cehia și cu Germania este o exploatare de suprafață începută în anul 1904 și deținută de Polska Grupa Energetyczna (PGE), cea mai mare companie de stat producătoare de electricitate din Polonia.
Mina care produce aproximativ 27,7 milioane tone de lignit anual alimentează marea centrală din apropiere, care asigură 5% din energia electrică a Poloniei. Atât exploatarea minieră, cât și termocentrala au iscat în ultimii ani proteste ale locuitorilor din țările vecine, întrucât mina duce la scăderea drastică a resurselor de apă din zonă, iar termocentrala poluează aerul.
După ce licența de exploatare a minei a expirat în aprilie 2020, autoritățile poloneze au prelungit-o cu încă 6 ani și au început demersurile pentru extinderea minei până la doar 70 de metri distanță de granița cu Cehia. Dacă această extindere va fi aprobată, suprafața totală a exploatării va ajunge la 30 kilometri pătrați.
În septembrie 2020 ministerele Mediului și Afacerilor Externe ale Republicii Cehe au depus o sesizare la Comisia Europeană despre „presupusa neîndeplinire a obligațiilor legale ale Poloniei privind schimbul de informații pentru extinderea propusă a minei Turów lângă granița comună“, iar în mai 2021 Comisia Europeană a tranșat problema în favoarea Cehiei, cerând Poloniei să oprească exploatarea minieră. Cu toate acestea, prim-ministrul polonez Mateusz Morawiecki a declarat (pe Twitter) că Varșovia va negocia viitorul exploatării de la Turów direct cu Cehia.
Problema apei
Mina Turów are o adâncime de până la 330 metri. Uriașele excavatoare de aici nu pot extrage cărbunele în condițiile în care lucrează mult sub nivelul pânzei freatice, ceea ce implică folosirea unor mari stații de pompare care scot continuu apa din zona de exploatare și o transportă la distanțe mari, departe de mină. Aceste operațiuni au dus la scăderea nivelului pânzei freatice din Cehia în zona învecinată și la deșertificarea terenurilor din apropierea minei.
Locuitorii din țările vecine care se ocupă cu agricultura și creșterea animalelor sunt disperați. Apa nu este numai greu de găsit, ci și atât de contaminată încât nu poate fi folosită, ceea ce i-a dus pe unii oameni în pragul sinuciderii.
Cu toate acestea, Cehia a fost țara care a reacționat cel mai virulent, Germania preferând să stea în expectativă fără a se implica fățiș în dispută. Astfel, Cehia a rămas singura care a contestat licența de extindere a exploatării miniere. Prudența Germaniei se datorează și opoziției manifestate de Polonia în proiectul gazoductului Nord Stream 2, dar și unor probleme ce țin de istoria complicată a exploatării miniere, pentru că inițial exploatarea de la Turów a fost o mină germană și a devenit poloneză când granițele s-au schimbat, după al Doilea Război Mondial.
Reacția Poloniei
Polonia a dus disputa la alt nivel, spunând că cererea Republicii Cehe de a opri operațiunile miniere din Turów vine în contradicție cu principiile „tranziției juste“ ale Pactului Verde European. „Cererea de închidere imediată a minei poloneze pune sub semnul întrebării credibilitatea asigurărilor de solidaritate europeană și echitatea tranziției, care este necesară, dar trebuie realizată într-o manieră planificată și etapizată“, a comunicat compania energetică PGE, deținătoarea minei.
În plus, Polonia are cele mai puternice sindicate din Europa. În această țară 70% din energia electrică este produsă de termocentrale care funcționează pe bază de cărbune. Polonia a fost și singura țară a UE care nu s-a angajat să reducă la zero emisiile nete de gaze cu efect de seră până în 2050.
Conform declarațiilor PGE, oprirea exploatării miniere ar amenința existența a 80.000 de oameni și ar pune în pericol securitatea energetică a țării. Termocentrala de aici este singurul furnizor de căldură și apă caldă pentru spitalele, școlile și cele 1.400 de locuințe din orașul polonez Bogatynia.
Mii de lucrători polonezi din sectorul energetic au protestat în luna iunie a.c. la Varșovia și în alte orașe împotriva riscului pierderii de locuri de muncă la Turów și alte exploatări miniere. Sentimentele antieuropene sunt vizibile în această regiune carboniferă.
Krzysztof Gonerski, unul dintre liderii marcanți ai sindicatului Solidarność a declarat pentru Associated Press chiar că Uniunea Europeană este condusă în prezent de „ecoteroriști“. „Suntem amenințați cu pierderea suveranității energetice dacă ne închidem minele, centralele electrice și vom fi obligați să importăm energie. Energia eoliană și cea solară nu sunt suficiente pentru a înlocui cărbunele, în timp ce singura opțiune viabilă este energia nucleară. Dar Germania spune deja că nu va permite o centrală nucleară lângă granița sa, așa că va trebui să importăm energie scumpă din Germania, din Franța. Nu vrem acest gen de UE, vrem o comunitate echitabilă și nu una doar în interesul celor bogați“, a spus Gonerski.
O decizie riscantă
Cehia a cerut Curții Europene de Justiție penalizarea Poloniei cu 5 milioane euro zilnic pentru că nu a respectat un ordin din luna mai a.c. de stopare a mineritului la Turów. După ce Varșovia a refuzat în continuare oprirea exploatării miniere, Curtea a dispus pe 20 septembrie a.c. aplicarea unei penalități zilnice de 500.000 euro, amendă pe care oficialii polonezi au declarat că țara nu o va plăti niciodată.
Conflictul apărut între cele două state ale Uniunii Europene este mai complex decât pare la prima vedere. Cehia își revendică dreptul la apă și la condiții de viață sănătoase pentru cetățenii ei, Polonia cere dreptul la locuri de muncă și suveranitate energetică, iar Curtea Europeană de Justiție decide în favoarea argumentelor ce țin de protecția mediului. Pericolul este unul real pentru că escaladarea conflictului dintre cele două țări va consolida retorica antieuropeană a partidului Polonia Unită (Solidarna Polska) ce susține că exploatarea cărbunelui este mai profitabilă decât rămânerea Poloniei în Uniunea Europeană, discurs ce s-ar putea extinde și în alte țări europene în condițiile în care prețurile la energie vor exploda în această iarnă.