UE a adoptat obiective ambițioase pentru reciclare și reducerea utilizării gropilor de gunoi, concentrându-se și asupra deșeurilor provenite din ambalaje. Scopul este promovarea unei economii circulare, un model mai sustenabil. Cantitatea medie de deșeuri municipale a crescut în perioada 2018-2021 în UE, dar această tendință a variat între țări, înregistrând scăderi în Malta, Cipru, Spania și România.
Conform unor statistici din 2021, 49,6% din totalul deșeurilor municipale din UE sunt reciclate sau compostate, înregistrând o creștere cu 3,6 puncte procentuale față de 2017. Uniunea Europeană a stabilit un obiectiv de 60% în privința refolosirii și reciclării deșeurilor municipale până în 2030. Germania, Bulgaria, Austria și Slovenia au atins deja sau au depășit această țintă de 60%. Gropile de gunoi sunt aproape inexistente în țări cum sunt Belgia, Olanda, Danemarca, Suedia, Germania, Austria, Luxemburg, Slovenia și Finlanda. În aceste țări incinerarea joacă un rol important pe lângă reciclare. Lituania, Letonia, Irlanda, Italia, Franța, Cehia, Slovacia și Polonia folosesc și ele incinerarea, trimițând doar o treime sau mai puțin din deșeuri la gropile de gunoi.
Există diferențe semnificative între statele UE în ceea ce privește gestionarea deșeurilor. UE își propune să promoveze prevenirea generării de deșeuri și reutilizarea produselor, prioritară fiind reciclarea și compostarea, cu o reducere a utilizării gropilor de gunoi.
Folosirea gropilor de gunoi a scăzut în Uniunea Europeană de la 24% în 2017 la 18% în 2020. UE urmărește reducerea cantității de deșeuri municipale depozitate în gropi de gunoi până în 2035, conform Directivei privind depozitele de deșeuri. Totuși, practica persistă în estul și sudul Europei.
Exporturile de deșeuri din UE în țări non-UE au crescut cu 77% în 2021 față de 2004, atingând 33 milioane de tone, ceea ce ridică suspiciuni privind eventuale exporturi ilegale, în timp ce UE și-a propus să asigure o gestionare sigură a deșeurilor în toate țările de destinație.
Parlamentul European a înregistrat progrese semnificative în direcția unei economii circulare prin adoptarea de acțiuni concrete. În anul 2022 a fost aprobată o revizuire a normelor privind poluanții organici persistenți, marcând un pas esențial în abordarea problemei substanțelor chimice periculoase din deșeuri și procesele de producție. Aceste noi reguli au impus limite mai stricte, interzicerea anumitor substanțe chimice și excluderea materialelor poluante de la procesul de reciclare.
Totodată, în același an, Parlamentul European a făcut un alt pas important prin propunerile pentru noi norme privind ambalajele. Aceste propuneri au avut drept obiectiv îmbunătățirea designului ambalajelor, inclusiv etichetarea clară pentru promovarea reutilizării și reciclării. De asemenea, s-a evidențiat necesitatea unei tranziții către materiale plastice de origine biologică, biodegradabile și compostabile, subliniind angajamentul pentru o abordare sustenabilă în gestionarea ambalajelor.
„Aceste acțiuni ale Parlamentului European reprezintă pași importanți în direcția promovării unei economii circulare, punând accent pe reglementări mai riguroase și inițiative care să contribuie la reducerea impactului asupra mediului și la stimularea practicilor mai durabile în gestionarea deșeurilor“, a declarat Avocat Laura Dicu, managing partner REDPOINT.•
