În urmă cu doar câteva zile fostul ministru al Mediului, Barna Tánczos, a postat pe pagina sa de Facebook un anunț în care spunea că împreună cu primăriile va instala în micile localități aparate de colectare automată pentru returnarea ambalajelor SGR, pentru a veni astfel în sprijinul comercianţilor. Pentru a înţelege cum vede fostul ministru funcționarea acestui sistem, i-am solicitat un interviu.• ecologic
ecologic: Am înțeles că v-ați hotărât să veniți în sprijinul micilor comercianți în rezolvarea problemelor legate de Sistemul Garanție-Returnare. De ce și cum?
Barna Tánczos: Discuțiile referitoare la cum va funcționa Sistemul Garanție-Returnare la micii comercianți au fost foarte aprinse încă de la bun început. Un magazin mic, neștiind ce înseamnă la început exact acest sistem, nu își poate da seama ce consecințe poate să aibă dacă nu face parte din sistem, adică micul comerciant nu va ști cât la sută dintre consumatori vor migra către alte magazine care vor avea puncte de preluare. Motiv pentru care, în interesul magazinelor mici, am impus înregistrarea lor în sistem și înființarea punctelor de preluare manuală la aceste magazine mici. Da, sunt zeci de mii de firme, zeci de mii de magazine, zeci de mii de puncte de colectare sau de preluare care se înregistrează greu, se semnează greu contractele și încep să lucreze destul de greu. Și înțeleg că la început lucrurile merg prost. Este de înțeles, dar dacă nici după patru luni de zile nu avem rezultate notabile în acest domeniu, ceva trebuie făcut. Am fost foarte criticat de foarte mulți în momentul în care, ca ministru, am introdus în Hotărârea de Guvern Capitolul 4, care permite acestor magazine să se asocieze și împreună să înființeze un singur punct de preluare, iar în acest demers să fie ajutate și de autoritatea locală.
România este mult mai mare în comparație cu celelalte țări care au introdus SGR. Avem mii de autorități locale, mii de comune, de orașe mici și orașe mari. Și orice s-ar spune, este mult mai ușor să lucrezi cu 2.000 de puncte de preluare decât cu 70.000.
La un punct de preluare se asociază 3, 4, 10 magazine mici dintr-o comună pentru a fi administrat prin primărie. Sau primăria deleagă administrarea și încearcă să rezolve problema la nivelul comunității locale prin mai puține puncte de preluare care sunt legate de fiecare magazin unde voucherele emise pot fi transformate în cumpărături sau în cash.
ecologic: Ce rol poate să joace primăria în această situație?
Barna Tánczos: Din punctul meu de vedere, o implicare a primăriei este importantă având în vedere cel puțin două aspecte. Primul este generarea acelui val de informare a cetățenilor, de aducere a cetățenilor, a consumatorilor aproape de sistem. Și în al doilea rând, este foarte important pentru fiecare primărie ca acea colectare să se facă în localitatea respectivă. Pentru că procentul de reciclare sau ţinta de reciclare nu se mai realizează în comună dacă sticlele pleacă în sacii din portbagaje spre marile magazine aflate în orașele din apropiere, la 10, la 20 de kilometri distanță, adică ceea ce se întâmplă acum. Acum, pentru că aceste ambalaje, care devin deșeuri după colectare, pleacă din comuna respectivă, indicatorii de performanță pe reciclare scad în comună, cresc în orașe, iar primăriile mici vor plăti penalități, amenzi.
Iar noi o să prevenim acest lucru și vom instala în localitățile mici aparate automate de colectare, RVM-uri, cu ajutorul primăriei. Specialiștii care se vor ocupa de administrare vor fi cei de la firma de salubrizare. Ei vor aloca și resurse umane și resurse financiare pentru a porni sistemul. Iar primele aparate se vor monta în maxim două săptămâni, avem deja locațiile, avem magazinele, avem autoritățile locale. Și vom avea o aplicație prin care acele vouchere pot fi transformate în cumpărături sau în cash la magazinele arondate la punctul de preluare.
ecologic: Nu aveți nevoie și de acordul administratorului SGR?
Barna Tánczos: Ba da, scrie în Hotărârea de Guvern că trebuie îndeplinite toate condițiile. Și astăzi (10.04.2024 n.r.) o să ne întâlnim cu RetuRO pentru a discuta concret care este modalitatea prin care se înregistrează în sistem un astfel de punct de preluare în baza Capitolului 4, articolele 7, 8, 9. O să fie foarte simplu, pentru că din punctul de vedere a RetuRO acest RVM se va comporta exact la fel ca unul de la un supermarket. Din punctul de vedere al RetuRO nu se modifică nimic, vor avea un punct de preluare care le va genera rapoartele, iar ei vor da tariful de gestionare, handling fee-ul.
ecologic: Către cine? Către primărie?
Barna Tánczos: Nu, către entitatea care administrează RVM-ul, care va fi firma de salubrizare din zonă. Din punctul de vedere al RetuRO, nu contează. Este un punct la care sunt arondate magazinele, un punct care generează prin RVM raportul către RetuRO, care le dă handling-fee-ul, le dă 50 de bani pentru fiecare sticlă.
ecologic: Cu cine va avea contract RetuRO, cu comerciantul, cu salubristul sau cu primăria?
Barna Tánczos: Noi vom propune astăzi (10.04.2024 – n.r.) ca acel contract cu RetuRO să se semneze de către cel care administrează RVM-ul. De exemplu un singur contract pentru 10 magazine, iar magazinele își vor rezolva problema voucherelor cu administratorul RVM-ului.
ecologic: Cum își vor recupera cetățenii garanția?
Barna Tánczos: Cetățenii își vor recupera garanția fie cumpărând produse în magazine, fie luând cash din magazine. Iar administratorul RVM-ului le va da lunar 50 de bani, în funcție de câte vouchere au folosit în fiecare magazin cetățenii din localitate.
ecologic. Și dacă vor veni alți cetățeni din alte localități cu saci de ambalaje, ce se va întâmpla?
Barna Tánczos: Asta este, o să intre banii în firma care administrează RVM-ul și vor pleca către magazine. Ceea ce este foarte important, la fel ca și la Carrefour sau la Metro sau la alt hypermarket, la RVM scrie care este magazinul unde poate fi folosit voucherul. Singura diferență este că în cazul Kaufland scrie Kaufland, un singur magazin, iar în cazul acesta scrie trei sau patru magazine din sat.
Asta e singura diferență. Și în Hotărârea de Guvern scrie foarte clar, explicit, că toate voucherele care se se emit în baza acestei colectări sau preluări de ambalaje se pot folosi doar în localitatea respectivă și primăria poate să facă acest demers doar în numele magazinelor din UAT-ul respectiv. Deci nu merge ca dintr-un UAT să aduc sacii și să mă duc acasă cu voucherul în magazinul din satul celălalt. Nu! Ai venit cu sacii în localitatea asta, cumperi în magazinele care sunt arondate aici.
ecologic: Inițiativa a venit din partea dumneavoastră?
Barna Tánczos: Da, eu le-am propus primarilor această alternativă acum 4-5 luni. La prima strigare, fără nicio excepție, toate primăriile din zonă de la mine au spus că vor. Doar în regiunea Ciucului sunt 26 de primării și mai sunt încă 50 și ceva în tot județul Harghita. Proiectul test va porni cu trei localități și dacă în cele trei localități funcționează, îl vom extinde la toate localitățile din județ.
ecologic: Ce se va întâmpla dacă RetuRO nu va fi de acord cu propunerea dumneavoastră?
Barna Tánczos: Nu are cum să refuze, scrie în Hotărârea de Guvern. Nu are cum să nu fie de acord. Din punctul lor de vedere este un punct de preluare prin RVM, care are un singur administrator, primește raportul și le dă banii. Punct!
SGR este un sistem aflat la început de drum, pornește greu și tocmai de aceea eu mă abțin deocamdată să formulez foarte multe critici. Mai degrabă vin cu soluții. Acolo unde ceva nu merge, noi venim cu alternative.•
