Biogazul a rămas mult timp unul dintre „frații săraci“ ai energiei regenerabile din România, fiind aproape invizibil într-o dezbatere publică dominată de fotovoltaice, parcuri eoliene, capacități de stocare și, în ultimii ani, de producția de hidrogen. Cu toate acestea, avantajele unei surse de energie care poate funcționa continuu, care valorifică deșeuri și care poate produce simultan electricitate și căldură sunt din ce în ce mai greu de ignorat, mai ales într-un sistem energetic în care creșterea rapidă a capacităților solare și eoliene pune tot mai mult problema flexibilității.
Recunoașterea primită de Genesis Biopartner în data de 4 decembrie 2025, când compania a câștigat Energy Efficiency Award în cadrul Energynomics Awards, poate fi privită din acest motiv dincolo de dimensiunea unui simplu premiu de business. Distincția atrage atenția asupra unui sector care începe să își găsească locul între tehnologiile relevante pentru tranziția energetică, tocmai pentru că oferă ceea ce producția fotovoltaică și eoliană nu poate garanta singură: energie controlabilă, obținută dintr-o materie primă care poate fi stocată și procesată în mod continuu.
Biogazul rezultat prin digestia anaerobă a deșeurilor organice poate fi utilizat direct în instalații de cogenerare, unde motoarele produc simultan energie electrică și energie termică, ceea ce permite valorificarea unei proporții mai mari din energia conținută în combustibil. O parte din căldura produsă este necesară chiar procesului tehnologic, pentru menținerea temperaturilor optime în digestor, însă surplusul poate fi utilizat în alte activități industriale sau locale, în funcție de amplasarea și configurația instalației.
La Filipeștii de Pădure, una dintre cele mai vechi instalații ale Genesis Biopartner, compania raportează o producție anuală de peste șapte milioane de metri cubi de biogaz, iar dezvoltarea ulterioară a capacităților de la Cordun, Pișchia și Almăj a mărit considerabil dimensiunea operațiunilor. Platforma Europeană a Actorilor Economiei Circulare, care prezintă modelul Genesis Biopartner ca exemplu de bună practică, asociază activitatea companiei cu aproximativ 90.000 de tone de biomasă valorificată anual, în jur de 16 milioane de metri cubi de biogaz și circa 40.000 MWh de energie electrică, echivalentul consumului anual al aproximativ 14.000 de gospodării.
Dincolo de aceste cifre, particularitatea biogazului este că energia produsă reprezintă doar unul dintre rezultatele procesului. Instalația rezolvă în același timp o problemă de mediu, deoarece materia organică provenită din industria alimentară, retail sau alte activități economice nu mai este tratată exclusiv ca un deșeu care trebuie eliminat, ci este introdusă într-un circuit industrial în care conținutul său energetic și nutritiv este recuperat.
Această dublă funcție diferențiază digestia anaerobă de multe dintre celelalte tehnologii regenerabile. Un hectar de panouri fotovoltaice produce energie, însă nu tratează un flux de deșeuri. O instalație de biogaz poate face ambele lucruri, iar la finalul procesului rămâne digestatul, în care se regăsește o parte importantă a nutrienților din materia organică inițială și care poate fi valorificat în agricultură dacă îndeplinește condițiile legale și tehnice necesare.
Importanța acestui model devine și mai mare într-un context în care Uniunea Europeană încearcă să reducă atât emisiile provenite din sectorul deșeurilor, cât și dependența energetică. Materia organică depozitată generează, prin descompunere, metan, un gaz cu efect de seră puternic, în timp ce aceeași materie introdusă într-un digestor permite captarea controlată a gazului și utilizarea lui pentru producerea de energie.
Cu toate acestea, România a valorificat foarte puțin acest potențial. Analizele realizate de Energy Policy Group arată că puterea instalată în biogaz a ajuns pentru o perioadă la aproximativ 30 MW, după care a coborât spre 21 MW în 2023, în timp ce producția comercială de biometan era practic inexistentă. Raportul dintre potențial și ceea ce s-a realizat până acum arată una dintre cele mai mari oportunități nevalorificate din sectorul energetic românesc.
În acest context, premiul obținut de Genesis Biopartner nu este interesant doar prin prisma companiei care l-a primit, ci și prin ceea ce spune despre maturizarea tehnologiei. După mai bine de un deceniu în care biogazul a rămas o nișă aproape ignorată în marile strategii energetice, exemplele industriale încep să demonstreze că această sursă poate avea un rol complementar important într-un sistem dominat tot mai mult de producția variabilă.
Biogazul nu va concura cu fotovoltaicul pentru numărul de megawați instalați și nici nu va înlocui gazul natural într-un interval scurt, însă avantajul său trebuie evaluat printr-o ecuație mai complexă decât simplul cost al unui MWh. În aceeași instalație sunt tratate deșeuri, este produsă energie, este recuperată căldură, sunt reduse emisii și pot fi reintroduși nutrienți în agricultură.
Privit astfel, biogazul nu mai este doar o formă marginală de energie regenerabilă, ci una dintre tehnologiile care fac legătura concretă dintre politica energetică și economia circulară. Iar tocmai această legătură ar putea deveni, în următorii ani, cel mai mare avantaj al sectorului.• ecologic
